Szekely Csaba

Poveşti din Armenopolis la ediţia a IV-a

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

   La Gherla a avut loc o nouă întâlnire din cadrul   proiectului „Poveşti din Armenopolis”, aflat deja la a patra ediţie. Evenimentul găzduit de Centrul Naţional de Informare şi  Promovare Turistică Gherla a avut ca invitaţi pe istoricul prof. univ. Gabriel  Rusu din Cluj-Napoca,   preşedintele sucursalei Transilvania Nord a Uniunii Armenilor din Romănia, Ioan Esztegár şi pe profesorul de istorie de la Liceul Teoretic în Limba Maghiară „Kemény Zsigmond”,  Riti József Attila. După salutul gazdei, managerul Centrului Turistic, Monica Pătac  primul care şi-a susţinut expunerea a fost prof. Riti József Attila, care a vorbit despre comunitatea evreiească din oraşul Gherla, insistând mai mult la rolul locuitorilor de această etnie în dezvoltarea localităţii, subliniind tradiţiile şi obiceiurile evreilor, stabiliţi la Gherla în secolul al XVIII-lea şi care au plecat masiv în Israel  la începutul anilor 60, lăsându-şi  aici casele şi celelalte proprietăţi, iar Sinagoga ajungând  într-o stare deplorabilă. A fost o adevărată descriere a Gherlii de pe vremea evreilor care au locuit o lungă perioadă în oraşul armenilor, cu care au avut relaţii bune.  A urmat  intervenţia bine documentată şi prezentată la un nivel superior al profesorului universitar clujean Gabriel Rusu (născut la Gherla, unde şi-a finalizat studile liceale şi unde a debutat în revistele  istorice de specialitate), domnia sa subliniind chiar la debutul prezentării temei alese: suntem datori armenilor. Da, fără armeni nu puteau ieşi  la iveală nici poveştile despre vechiul  Armenopolis, un simbol al urbei transilvane. Oaspetele clujean a vorbit mai mult despre familia lui Bánffy Dénes, o familie veche, om politic din secolul al XVII-lea, descriid larg rolul membrilor familiei Bánffy în cadrul legăturilor  istorice cu Transilvania, insistând mai mult şi pe renumele castelului Bánnfy de la Bonţida, localitate aflată la doar doi paşi de Gherla şi care a avut o influenţă mare în dezvoltarea socială, economică şi culturală a Văii Someşului Mic, dar nu numai. De asemenea, au fost amintite războaiele  şi  luptele vremii,   în anul 1601 terminând cu conflictele militare în Transilvania. Am asistat la expunera unui avizat al istoriei, domnul  Gabriel Rusu având câteva cărţi şi lucrări ştiinţifice pe această temă.

De fapt, domnia sa a participat la toate cele patru ediţii ale povestirilor despre Armenopolis, fiind invitat permanent. Dezbaterile celei de a patra ediţii au fost finalizate de intervenţia preşedintelui sucursalei Transilvania Nord a UAR, Ioan Esztegár,  un armean gherlean, care ştie cele mai multe amănunte referitoare la  istoria comunităţii locale şi nu întâmplător  a descris mai pe larg  viaţa „colorată” a locuitorilor de această etnie.  Un adevărat manual de istorie – cam aşa putem caracteriza  cuvântarea  domniei sale, cel mai bun cunoscător al tradiţiilor,  obiceiurilor şi datinilor din rândul populaţiei armene.  Tot ce trebuie să afle cineva despre Armenopolis, ne-a fost redat amănunţit şi cu date concrete de acest adevărat ghid turistic ( numai în cursul anului trecut Catedrala Armenească din centrul municipiului Gherla a fost vizitată  de peste 1500 de turişti din ţară şi străinătate!) care este domnul  Esztegár. Cei prezenţi (puţini, dar receptivi la cele auzite) la întâlnire au aflat şi câteva detalii picante cu privire la tabloul lui Rubens „Coborârea lui Isus de pe Cruce”, expusă în prezent într-o mică capelă din stânga frumosului altar al bisericii armeneşti din Piaţa Libertăţii. Tot ce se putea  afla despre comunitatea  armenească din Gherla, au fost prezentate cu lux de amănunte de preşedintele UAR, Ioan Esztegár, omul care conduce de aproape de  30 de ani mica, dar ambiţioasa comunitate locală, de unde a pornit şi ideea managerului Centrului Turistic Gherla, Monica Pătac  de a lansa  anul trecut  aceste serii de „Poveşti de Armenopolis”.  Iniţiativă  deosebit de valoroasă, care va mai avea continuitate.

        Să nu uităm, sâmbătă 6 iulie 2019 la Gherla are loc tradiţionala sărbătoare anuală a armenilor,  „Sfântul Grigore Luminătorul”, la care vor sosi acasă şi armeni gherleni stabiliţi în Canada.

Szekely  Csaba

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *