Vera Riti

Poftă bună şi vizionare plăcută!

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Probabil vă gândiţi deja la un film bun şi o masă îmbelşugată, dar nu sunteţi departe de adevăr. E incredibil cum o expoziţie de icoane şi o demonstraţie a bucătăriei armeneşti pot ghida gîndul telespectatorilor la nişte hiperbole desăvârşite.

Doar o expoziţie, ce a avut loc în data de 31 ianuarie, 2012, sub deviza „ Armenii se prezintă”, organizat prin colaborarea triadică  a Uniunii Armenilor din România, Filiala Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Asociaţia Muzeului Armean din Gherla.  Iniţiatorul acestui eveniment a fost domnul Mircea Tivadar, vicepreşedintele UAR, Filiala Cluj, care a vrut ca prin această primă întâlnire să dea naştere la un proces complex în sine , ce va implica prezentarea anuală a unor artişti armeni din ţară,care se deosebesc prin talentul lor, moştenit de la strămoşi sau doar îngrădit prin dorinţa de a duce mai departe valori cu o semnificaţie memorabilă.

Astfel, după-masa de marţi a fost începută cu dreptul. Armenii din Cluj şi oamenii curioşi după vizionarea unei emisiuni dedicată acestui eveniment, transmis in data de 30 ianuarie de TVR Cluj, au privit cu emoţie icoanele de miniatură armeneşti a lui Ermone Zabel Martaian, originară din Gherla, însă stabilită acumla Budapesta, şi au degustat cu entuziasm preparatele „bucătarului” Paul Agopian.

Ermone are o istorie frumoasă în spate, bunicii ei au venit din Armenia, s-au stabilit prima dată în Constanţa , după carela Cluj Napoca, şi într-un sfârşitla Gherla. Dela cine a moştenit talentul artei? Bunicul ei a fost meşter covorar, covoarele lui au căpătat faimă internaţională. Ea a preluat iconografia de la meşterii din Nicula, un sat din apropierea Gherlei. Chiar dacă icoanele pe sticlă prezintă secvenţe biblice, sunt mai mult religioase, se remarcă printr-o cromatică vie, contururi precise, minuţiozitatea decoraţiunilor, sunt imagini preluate din manuscrise armeneşti vechi şi transpuse pe sticlă pentru a oglindi mai departe valoarea şi importanţa acestora. Personal, mi-a plăcut foarte mult lucrarea „ Pasărea rodiei”, cromatica, aşezarea în pagină, fluiditatea liniilor m-a acaparat de cum am văzut-o. Ea mi-a spus ca această tehnică şi viziune va fi obiectul următoarei colecţii de exponante.

Paul se poate mândri cu nişte stămoşi ai căror talent se regăseşte şi în sângele lui. Străbunicul său a venit din Armenia pentru prima datăla Constanţa, de unde s-a mutatla Piteşti, unde a lucrat pentru mai mulţi ani ca şi bucătar la un restaurant cu specific armenesc „La Berbec”, dar până la urmă s-a stabilitla Curteade Argeş, unde şi-a deschis propria cafenea „ Ararat”. Paul a delectat publicul cu supa de castraveţi Geagik si cu felurite salate: Siser aghtzan(salata de năut), Bazrgani( salata de măslini verzi cu roşii şi nuci, specific zonei Musa Dagh), şi Geagik U Garmeer Dag( Geagik cu sfeclă roşie), salata de morcovi cu rodii. El a explicat curioşilor că bucătăria este partea cea mai importantă a culturii armeneşti, pentru că multitudinea de condimente şi ierburi aromatice odată gustaţi, înglobează toate simţurile şi redau o imagine reală a întregii istorii a poporului armean.

Pot să spun că această iniţiativă a domnului Tivadar a avut un succes fenomenal, observabil nu numai prin numărul de participanţi dar şi prin legătura creată între artă şi contemplatorii săi. Această seară, acest spaţiu de expunere a fost mult mai mult decît o simplă preamărire a lucrărilor, a fost o întreagă simfonie de culori, şi gusturi, iar roşul, portocaliul şi albastrul au fost desprinse cu siguranţă din amalgamul de pete vizuale. Armenii sunt adevăraţi artişi, care reuşesc să treacă dincolo de simplul efect  asupra contemplatorilor, şi înhaţă toată cultura lor pe care o evocă în fiecare culoare şi în fiecare fărâmă de bucate culinare.

VERA RITI

vezi foto

  •  
  •