Mihai Stepan Cazazian

PITEȘTI / S-au plantat 100 de panseluţe şi au fost puşi 100 de tei în memoria armenilor uciși acum un secol

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

11143339_380769448778592_6595646863263955937_n

Reprezentanţi de  Uniunea Armenilor din România şi Parohia Bisericii Armene din Piteşti, alături de auto­rităţile judeţene, au înche­iat, sîmbătă, la Muzeul Go­leşti, seria manifestărilor care au comemorat un se­col de la genocidul împo­triva armenilor. În fiecare an, la 24 aprilie, se come­morează de către armenii de pretutindeni momentul cînd, în 1915, otomanii au deportat armeni în deşer­turile Siriei, Irakului şi A­ra­biei, ceea ce a dus la pieirea a peste un milion de persoane.

La eveniment au fost prezenţi Datev Hagopian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, preot paroh Hetum Tarverdyan, Arsen Mikaelian, consulul Armeniei la Bucureşti, alături de soţie şi copii, consulul onorific al României în Suedia, Olivia Costea, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, vicepreşedintele Consiliului Jude­ţean, Constantin Polexe, preotul Ciprian Vuţan, delegat din partea Ar­hiepiscopiei Argeşului şi Muscelului etc.

11163743_824897750935084_3515451111723326909_n

Floarea de „Nu mă uita“, simbolul tragediei

Participanţii au purtat insigne cu simbolul genocidului, floarea de „Nu mă uita“, dar de culoarea mov, culoarea episcopală armeană. Genocidul armean, cunoscut ca Holocaustul Armenilor sau Masacrul Armenilor (în Armeană „Marele Rău“), e asociat tragediei întîmplate din cauza temerii otomanilor că armenii s-ar fi putut alia Imperiului Ţarist – rival de timp îndelungat a otomanilor pentru supremaţia în Peninsula Balcanică şi în Caucaz. În me­­moria celor peste un milion şi jumătate de victime ale genocidului armean, oaspeţii de la Muzeul Goleşti au plantat 100 de panseluţe şi, de asemenea, au fost puşi 100 de tei în jurul parcului hipic.

11038792_824922734265919_5783493807009227151_n

Recunoaşterea va duce la odihna martirilor

„Poporul armean are dreptul de a trăi şi, dacă la un moment dat un popor ajunge să aibă o suferinţă, uman este ca celelalte să solidarizeze şi să încerce să-i curme a­ceastă suferinţă. Este foarte im­portant să fie recunoscută suferinţa prin care a trecut poporul armean ca parte a Europei. Aşteptăm ca România să recunoască oficial a­cest genocid, fiindcă este prima ţară care a primit orfanii acestui genocid. În momentul în care toată omenirea va recunoaşte acest genocid, abia atunci martirii se vor putea odihni în pace. Poporul armean a reuşit să treacă peste acest moment prin credinţă“, a declarat Datev Hagopian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România. Preşedintele Florin Tecău şi-a manifestat dorinţa de a dezvolta relaţiile dintre Argeş şi Armenia, care se bazează pe prietenie şi credinţa ortodoxă. Preotul Ciprian Vuţan a transmis binecuvîntarea Înalt Prea Sfinţitului Calinic Ar­hiepiscop al Argeşului şi Muscelului la acest eveniment.

 Iulia Ivănoiu

  • 66
  •