Mihai Stepan Cazazian

PITEȘTI / Hramul Bisericii Armene Sfântul Ioan Botezătorul

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

11779819_676608049107912_5451256558245990665_o

Sfântul Ioan Botezătorul, numit și Înaintemergătorul lui Hristos este nu doar unul dintre cele mai cunoscute personaje ale Noului Testament, ci este în același timp cel asupra căruia și-au îndreptat atenția sfinții părinți ai bisericii încă din primele secole ale creștinismului. Prooroc și învățător, Înaintemergător al mântuitorului Căruia avea să-I pregătească calea (Mat 3;1, Marcu 1;2) Sfântul Ioan  este amintit în Evanghelii că ,,Botezator” (Matei 3;1, și 14;2, Marcu 6;14 și Luca 7;20-23) și amintit cu aceeași denumire și în tradițiile bisericii. Această denumire a fost adoptată că nume propriu în rândul poporului armean.

În vechile scrieri bisericești armene întâlnim alăturat numelui Botezătorul sau în locul acestuia numele de ,,Hirotonisitor”, aceasta fiind denumirea celui care  punea mâna pe creștetul celui venit spre a primi botezul, gestul semnificând transmiterea harului. O parte dintre aceste scrieri au păstrat și denumirea de ,,Glas”, ,,Voce”, denumire atribuită tot Sfântului Ioan Botezătorul. Denumirea este întâlnită și la Sfinții Ioan Gură de Aur, Chiril Alexandrinul și Efrem Șirul, dar și la teologii armeni Vartan Arevelti, Grigor Datevati, Nerses Șnorhali.

Această denumire își are probabil originea nu doar în  expresia ,,vocea profetului în deșert” dar și în realitatea faptului că mai întâi se aude  un glas, o voce și abia după aceea se distinge cuvântul, precum a fost și rolul lui Ioan să pregătească și să anunțe venirea lui Mesia. Era glasul care anunță venirea Celui Care va ridica păcatele lumii, glasul care dorea să-i trezească pe oameni din amorțirea păcatelor.

Evanghelia Sf. Luca este singura în care găsim referiri la părinții săi, preotul Zaharia și Elisabeta, la nașterea și copilăria sa (Luca 1;5). Bătrânul preot Zaharia a primit vestea că i se va naște un fiu în timp ce se află în templu, sârguind spre împlinirea rânduielii tămâierii. Ioan este nume iudaic, ,,Iohanan”, prescurtare de la ,,Iehohanan” și înseamnă ,,Dumnezeu s-a milostivit”.

În întreaga Eparhie Armeană din România există o singură biserică  ce poartă hramul Sf. Ioan Botezătorul, ridicată în anul 1852 în orașul Pitești. Biserica a fost târnosită în anul 1882 cu mâna Episcopului Khoren Narbei. Biserica este funcțională, aflându-se într-o foarte bună stare datorită purtării de grijă manifestată de către membrii comunității armene din localitate.

În anul 2010 au fost finalizate lucrările de  reparații exterioare, prin strădania  d-lui Artin Teosian și a celorlalți membrii ai epitropiei. În anul 2015 s-au efectuat lucrări de amenajare interioară  dar și de amenajare a curții bisericii și casei parohiale, prin strădania Consiliului Parohial și osteneală PC Pr. Hetum Tarverdyan, paroh al comunității. În același an, PS Episcop Datev Hagopian, a oficiat slujba de sfințire a icoanei Sf. Ioan Botezătorul, realizată din mozaic. Lucrările de renovare și întreținere continuă și în această perioadă cu sprijinul administrației locale. Nu trecem cu vederea faptul că în orașul Pitești, în zonă centrală într-un spațiu public, a fost ridicat un monument – khacikar, adus din Armenia, amplasarea acestuia făcându-se cu acordul Primăriei orașului și cu binevoitorul sprijin al  d.lui primar Tudor Pendiuc.

Duminică, 17 ianuarie, în Biserică Sf. Ioan Botezătorul din Pitești, PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Arhiepiscopiei Armene din România va săvârși Sf. Liturghie, ziua fiind aleasă ca fiind cea mai apropiată duminică de ziua sărbătoririi Sfântului Ioan. Cu această ocazie vor fi înfățișate credincioșilor prezenți  părticele ale moaștelor Sfântului aduse de la Catedrala Arhiepiscopală din București.

Adresăm tuturor credincioșilor chemarea de a participa la această arhierească Liturghie care va fi urmată de slujba de sfințire a tradiționalului madagh.

 

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

  •  
  •