Mihai Stepan Cazazian

Pelerinaj în trei locuri sfinte ale armenilor

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

armeni-si-romani-impreuna-cu-varujan-vosganian

Când Vasile Agop, presedintele Filialei Bacau a Uniunii Armenilor din România (UAR), m-a invitat sa mergem impreuna la trei lacasuri de cult sfinte ale armenilor din România, am crezut ca va fi o excursie ca oricare alta.
Aveam sa constat, insa, in cele trei zile (15-16-17 august) ca acele locuri, acele lacasuri de la Dumbraveni – Sibiu, Botosani si Suceava sunt Inceputul, sunt leaganele spiritualitatii armenesti din România, unde orice armean trebuie sa mearga macar o data in viata.

“Armenii, in Moldova, nu sunt veniti, ci sunt intemeitori”
Nicoale Iorga

La ora patru dimineata am pornit spre Dumbraveni, 14 persoane, din Bacau, Tg. Ocna si Roman. Armeni si prieteni români trebuia sa ajungem la ora 11, atunci când incepeau manifestarile religioase si laice la Biserica Sf. Elisabeta, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului. Ne-a trezit de-a binelea in autocar poetul Mircea Bostan, din Roman, un om deosebit, prima victima a “raului de masina” prin serpentinele de la Bretcu, motiv de oprire, dar si de trecere pe scaunul copilotului. De altfel, Mircea Bostan, pâna la Dumbraveni a fost deja rebotezat, el se va numi de acum Bostangian.

Oraselul Dumbraveni de lânga Sibiu, la fel ca si Gherla, a fost infiintat si ridicat in timp de armenii stabiliti aici de-a lungul secolelor. Din 1714, imparatul Carol al V-lea atribuie Dumbraveniul armenilor, care devine “oras privilegiat”, si se va numi Elisabetopolis. In aceasta perioada se construieste Catedrala armeneasca, una dintre cele mai frumoase din tara, care a ramas doar cu un singur turn. In aceste zile au loc si serbarile orasului, ziua de 15 august fiind dedicata armenilor, prin organizarea de expozitii, lansari de carte, conferinte.

catedrala-din-Dumbraveni

“Adormirea Maicii Domnului este unul dintre cele doua hramuri ale bisericii, noi asa le-am mostenit, practic biserica se numeste «Sfânta Elisabeta», care, in calendarul catolic, se sarbatoreste pe 17 noiembrie. Astazi se oficiaza o slujba religioasa, poate unic in tara, in patru limbi, maghiara, româna, germana (predica) si armeana (cântecele corului si Tatal Nostru). Vin aici armeni din toata tara, dar si din Ungaria, Austria si Germania”
Ioan Calinescu, presedinte al Filialei Dumbraveni a UAR

A fost o zi plina, armenii s-au intâlnit si cu Varujan Vosganian, presedintele UAR, care a asistat, alaturi de primarita orasului, la slujba, a vizitat Muzeul Armenilor din Transilvania si o expozite de carte.

 

Peripetii prin Botosani
A doua zi, tot la patru dimineata, pornim spre Botosani. Ne-am bucurat de un mic dejun undeva prin Cheile Bicazului. Si, cum se intâmpla când sunt multi cunoscatori, am nimerit cu greu Biserica armeneasca, cu Hramul “Sfânta Maria”, ridicata la 1350, unde deja incepuse Slujba de resfintire a bisericii, care a implinit 664 de ani de la construire, cel mai vechi lacas de cult, pe care comunitatile armene din Europa l-au construit vreodata. Slujba este oficita de un sobor de preoti, in frunte cu Sfintia Sa Datev Hagopian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România.

“Acest scurt pelerinaj prin Dumbraveni, Botosani si Suceava arata, in mic, ce contributie extraordinara au avut armenii in civilizatia acestui pamânt românesc. La Dumbraveni si la Gherla armenii au construit cele mai mari biserici armenesti de pâna la a doua jumatate a secolului XX. Suceava este unul dintre locurile sfinte ale armenilor de pretutindeni. La Botosani, unde ne aflam acum, este cea mai veche biserica, ea a fost construita inaintea Descalecatului, ceea ce l-a facut pe Nicolae Iorga sa afirme ca «armenii, in Moldova, nu sunt veniti, ci sunt fondatori»”.
Varujan Vosganian, presedinte al Uniunii Armenilor din România

Vizitam in mare graba si Biserica armeneasca “Sfânta Treime”, din pacate nefunctionala, si o “intindem” spre Suceava, nu inainte de a sta de vorba cu al cincilea primar armean al Botosaniului, domnul Florin Egner, care ne spune istoria armenilor din aceasta parte de tara, cât si istoria celei mai vechi biserici armenesti si nu uita sa ne spuna ca orasul a avut si 10 viceprimari armeni.

“Ortodocsi, catolici, armenii o venereaza pe Sfânta Maria, ocrotitoarea noastra. Este nu numai o sarbatoare religioasa, este si o sarbatoare a sufletelor noastre. Aceste zile sunt pentru noi foarte importante, ne incarcam sufletele si inimile pentru inca un an, când, cu voia Domnului, vom reveni in aceste locuri sacre pentru noi. Multumesc ziarului DESTEPTAREA ca a fost alaturi de noi, este pentru prima data când se consemneaza despre aceste evenimente, foarte importante pentru armeni.”
Vasile Agop, presedinte al Filialei Bacau a UAR

prepararea-urechiuselor-botosani

Urechiusele – traditie gastronomica a armenilor
La Suceava ne asteapta o surpriza. Suntem invitati la Biserica “Sfânta Cruce”, pentru a participa la slujba de sfintire a “urechiuselor”, apoi sa vizitam Muzeul de carti si manuscrise vechi armenesti si germane. Aici, armenii se intâlnesc si cu Varujan Pambuccian, reprezentantul armenilor in Parlament. “Pelerinele” din toate localitatile participa la pregatirea urechiuselor, ingredientul principal al supei cu acelasi nume (nu va dezvaluim reteta), care va fi servita duminica pelerinilor.
(Am remarcat, peste tot, modul civilizat in care pelerinii au primit pomana bisericilor, nu pe strada, ci in restaurante, civilizat si igienic). Este un bun priliej de socializare, de schimburi de impresii, o intâlnire de suflet cu armeni din Pitesti, Constanta, Braila, Bucuresti, Iasi, Botosani, Bacau, Neamt, Sibiu, Paris, Canada, SUA.
“Nu sunt armean, insa ma bucur de prietenia lui Vali Agop, iar prietenia noastra se bazeaza pe lucruri nemercantile, pe relatii de suflet. Am fost invitat la diferite manifestari culturale, in fiecare an, la Gherla, de Sfântul Grigore Iliminatorul, iar de ziua lor nationala religioasa, de Sfânta Maria, mergem la Hagigadar, lucru care imi face o deosebita placere, care ma incarca pozitiv spiritual si ma transpune intr-o zona de bunatate, de frumusete, de etica si estetica”, ne-a declarat Mircea Bostan, poet, membru al USR.

Hagigadar. Hagigadar
biserica-hagigadar-biserica-dorintelor-SuceavaDuminica, 17 august. Suceava. La 9.30 incepe procesiunea de urcare pe dealul unde se afla Hagigadar – Biserica Dorintelor. Preoti, pelerini, localnici, oameni din toata lumea, tineri, multi tineri, vin la micuta biserica construita in 1512, reparata in intregime in 2012, cu sprijinul statului român si al comunitatii.
De remarcat, peste tot, armenii arboreaza, pe lânga steagul Armeniei si pe cel al României, inclusiv in biserici, si nu uita sa mentioneze, sa multumeasca Statului român pentru sprijinul acordat acestei minoritati. Multi crestini, armenii, in general, sunt crestini de rit armean, impreuna cu români din toata zona Moldovei (aici “delegatia” din Bacau se intregeste cu alti armeni veniti cu trenul sau cu masinile proprii) participa la slujba, multi inconjoara in genunchi de trei ori biserica sau urca, tot in genunchi, dealul pâna la biserica, ca multumire adusa Fecioarei Maria pentru indeplinirea dorintelor, dar si pentru cele care le vor fi indeplinite.

“Pelerinajul nostru este un semn al recunostintei fata de Fecioara Maria pentru ca l-a adus pe Hristos pe pamânt. Urcatul in genunchi pâna la Biserica Hagigadar este o multumire adusa Maicii Domnului pentru indeplinirea dorintelor prezente si viitoare. Noi venim aici si cu copiii nostri deoarece vrem ca simbolurile noastre, credinta si mostenirile sa fie duse mai departe”, ne spune Ecaterina Rusu, din grupul bacauan.
Spatiul este prea mic pentru a consemna tot ceea ce am vazut, ce am auzit si ce am simtit in cele trei zile. Daca aveti drum spre Sibiu, nu ocoliti Dumbraveniul, iar la Suceava merita sa mergeti la Biserica Hagigadar, monument istoric, monument al spiritualitatii armene.

Gheorghe Băltățescu

 http://www.desteptarea.ro

  •  
  •  

One Response to Pelerinaj în trei locuri sfinte ale armenilor