Mihai Stepan Cazazian

Patru femei de succes de origine armeană

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

aslan 3

Pentru că azi este  8 martie  ne-am gîndit să aducem în prim plan patru personalități, femei de origine armeană care  au marcat  societatea românească  în domeniile unde au activat:  medicină, literatură, arte plastic și muzică.  Sunt, cu siguranță, mult mai multe femei de succes legate de comunitatea noastră  dar credem  că Ana Aslan, Jeni Acterian, Ioana Kassargian și Anda Călugăreanu  fac parte, deopotrivă, din Panteonul civilizației românești  și armene.

Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, la Brăila – d. 20 mai 1988, la București) a fost medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 – 1988).

A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer,Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980.

http://ro.wikipedia.org

 

Eugenia Maria Acterian, prin căsătorie Georgescu, cunoscută în teatru ca Jeni Arnotă,[1] (n. 22 iunie 1916, Constanța – d. 29 aprilie 1958, București), a fost o regizoare română, de origine armeană, teatrolog și autoare a unui jurnal intim. Este sora scriitorilor Arșavir Acterian și a lui Haig Acterian. Ea a lăsat aproape o mie de pagini de Jurnal. Scrise cu talent, unele întîmplări împletite cu note de lectură vădesc indubitabila înzestrare scriitoricească.

http://ro.wikipedia.org

 

 

kassargian

Ioana Kassargian s-a născut într-o familie armenească refugiată la Bucuresti unde urmează şi cursurile şcolare primare şi secundare. Fire visătoare şi retrasă, dovedind reale veleităţi pentru artă se hotărăşte să urmeze o carieră în acest domeniu. A urmat cursurile de sculpturăla Institutulde Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” sub îndrumarea maestrului Cornel Medrea. Talentul său o impune în scurt timp, lucrările sale atrag atenţia şi astfel obţine o importantă bursă la Paris.

Criticii de artă o apreciază îm mod deosebit considerîndu-i lucrările ca fiind de o factură abstractă, iar sculptoriţa are un instinct al formelor foarte sigur, care îi dezvăluie temperamentul prin excelenţă liric, inventiv şi monumental. Lucrează şi creează în marmură, piatră şi bronz, iar operele sale par a fi o întâlnire a spaţiului cu timpul, o interferenţa filozofică. Ioana Kassargian, apreciau criticii, avea o înclinaţie specială, nativă spre plăcerea senzorială a materiei subordonând întotdeauna materialul cu care lucra, respectându-i formele, masivitatea şi echilibrul realizând astfel opere originale, intuitive, simbolistice cu o muzică a formelor aparte.

http://www.araratonline.com

 

Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, București – d. 15 august 1992) a fost o actriță și interpretă de muzică ușoară și folk. Prima apariție mai importantă a fost cu formațiaSincron, la Sala Palatului din București, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a și fost căsătorită, și Florian Pittiș, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneț, a fost unul dintre punctele de atracție ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii. Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu. A luat parte la numeroase festivaluri și turnee în țară și peste hotare.

Începând cu jumătatea anilor ’70, Anda Călugăreanu și-a descoperit o nouă vocație – muzica folk, urmată de pasiunea pentru actorie. Continuă activitatea muzicală; se înscrie la cursurile I.A.T.C.. Apariția ei în muzicalul Mitică Popescu de Nicu Alifantis (1984) este revelatoare pentru înzestrarea artistică a protagonistei. În anul 1987 i se editează un LP la Electrecord pe muzica lui Nicu Alifantis și aranjamentul orchestral al lui Doru Căplescu.

Și-a împrumutat vocea personajului Oache din filmul Maria Mirabela (1981) și Maria Mirabela în Tranzistoria (1989), regizate de Ion Popescu-Gopo, iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii “Club Anda” (1990-92), alături de păpușa Omidé.

http://ro.wikipedia.org

  • 201
  •