Redactor

Pastorala la Învierea Domnului a I.P.C Arhimandrit Datev Hagopian Întâistătătorul Bisericii Armene din România

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Sfântul Paşti

„Astăzi îngerii din înălțimi se bucură împreună cu oamenii, cei coborâți din ceruri dau vestea lumii: bucurați-vă astăzi, Hristos a Înviat din morți!” (imn bisericesc)

„Pentru ce căutați între morți pe Cel ce este viu? Nu este aici, ci a înviat.” (Luca 24Ș: 5-6) Prin aceste cuvinte îngerul bine-vestește slăvita înviere a mântuitorului nostru Iisus Hristos.

De secole toți creștinii sărbătoresc cea mai mare împlinire a istoriei universale, sărbătoarea învierii Domnului nostru Iisus Hristos, care este biruinţa vieții asupra morții, a luminii asupra întunericului, a binelui împotriva răului, a păcii asupra războaielor și vicleniilor. Într-adevăr, Iisus Hristos, prin însuși sacrificiul persoanei Sale a sfărâmat grozăvia și înțelesul morții, prin moartea Sa a învins moartea așa cum spune imnul bisericesc: cu moartea pe moarte călcând. Prin taina Luminatei Bune-vestiri de Paști, noi, ca primii care urmează credința lui Hristos, cu neamul întreg sărbătorim victoria Învierii, văzând în El nu numai Slăvirea Domnului, ci și trecerea noastră prin tăvălugul secolelor pe drumul lui Iisus, mărturisind că El este testimoniul de excepție și toiagul nostru întru strălucita noastră înviere. Neîndoielnic, slăvita sărbătoare a învierii, ca și alte sărbători și ocazii importante, nu se poate socoti a fi o simplă zi de bucurie și de petrecere căci dacă un popor ar gândi astfel, nu ar putea supraviețui.

De fiecare dată când transmitem între noi Vestea Sfintelor Paști, nu putem să nu ne amintim de acel drum greu și de nedescris pe care a pășit Domnul nostru întru victoria învierii, pentru mântuirea noastră.  Acest lucru ne dăruiește speranță și credință și ne deschide ochii pentru a vedea calea atât de grea a vieții pe care au pășit înaintașii noștri ca fiind unicul, dreptul, adevăratul și nestricătorul fel de viață.

Prin Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, în cei 1000 de ani de existență în România, armenii au omorât moartea și niciodată nu au fost înspăimântați de moarte și de gândul că ar putea pieri vreodată, ci conștientizând moartea au cultivat imortalitatea și veșnicia lor în România, dovada acestor lucruri stând bisericile și mănăstirile lor.

Prin Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, în cei 1000 de ani de existență în România, comunitatea armeană a luptat însuflețită de credința în înviere pentru a rămâne armeană, pentru ca să trăiască armenește și să creeze plin de spirit armenesc, dovadă stă acestor lucruri prezența sa fizică de astăzi.

Și, în sfârșit, prin Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, în cei 1000 de ani de existență în România, enoria armeană trăiește drumul său spre înviere și armenitate, sporită în credință și speranță, cu voință renăscută și cu viziunea unui viitor strălucitor și veșnic.

De fiecare dată când lumina dimineții Sfintelor Paști se revarsă peste lumea armenilor, nu se poate să nu slăvim acea Lumină de care ne facem vrednici,.așa cum nu putem să nu amintim în rugăciunile noastre pe toți acei vrednici de rai eroi, care și-au dăruit sângele lor sfânt lui Hristos și patriei.

Iubiți fii ai neamului armenesc,

Ce taină minunată și Dumnezeiască! Astăzi, de Sfânta sărbătoare a Învierii, poporul nostru comemorează cel de-al 96-lea an de la genocidul armean.

Iată cum, în anul 1915, pornind pe drumul nemuririi precum Hristos, mai bine de două milioane de armeni, cunoscând faptul că lepădarea de credință le-ar fi salvat viața, au devenit victime ale iataganelor turcilor barbari. Este de râs că fiara turcă nu înțelege nici până astăzi, că poporul nostru, în existența sa milenară, a trecut pe acest drum de atâtea ori și că întotdeauna nemurirea și adevărul, dreptatea și pacea, Sfânta Cruce și libertatea pământului strămoșesc au fost SENSUL și ȚELUL vieții sale. „Nici sabia și nici focul”, nici aurul și nici ispita bogăției, nici atacul armat nu ne-au putut amenința, suprima sau clinti din drumul nostru Dumnezeiesc. „Chiar dacă suntem un popor mic”, nu am încetat să luptăm împotriva răului și a pierderilor pricinuite de acesta, mărturie stă Eroismul din Arțah. Eroismul, care încă o dată a dovedit și vestit, tuturor acelora care vroiau să vadă nimicirea poporului armean, că „NOI SUNTEM, SUNTEM VEȘNICI ȘI DATORITĂ BRAȚULUI NOSTRU PUTERNIC VOM RECĂPĂTA CELE SMULSE DE LA NOI, DREPTUL NOSTRU!”

Nici cinzeci, nici nouăzeci și nici mai mult de atâția ani, nu pot duce la uitare acea moștenire primită de fiecare armean de la miile de martiri nevinovați. Amintirea lor demnă de Rai, nouă, celor în viață ne este SĂRBĂTOARE și GARANȚIE a veșniciei și victoriilor. Fiecare zi trăită de poporul armean, fiecare succes, fiecare reușită și progres în toate domeniile și zonele vieții, este reușita și aducerea la viață a celor două milioane de armeni. Fiecare nou născut al poporului armean este moștenitor al lor și soldat în armata veșnic triumfătoare a armenilor.

Prin Luminata Taină Pascală și cu ocazia amintirii sfinților martiri armeni,   dăm îndemn iubiților noștri tineri armeni, pentru a fi stăpâni pe moștenirea noastră dată de Hristos, trăind cu răsuflarea și în spiritul Bisericii noastre naționale pentru ca să dovedească lumii celei vii că noi suntem și suntem vii, pentru a realiza visul martirilor noștri.

LUMINĂ ȘI BINECUVÂNTARE, TĂMÂIE ȘI RUGĂCIUNE AMINTIRII LOR VEȘNICE

Iubiți fii, cu gândurile acestea de biruinţă și plini de însuflețire, ne rugăm ca Domnul din ceruri să călăuzească poporul nostru pe drumul învierii, amintind, că: „Orice făptură este ca iarba și toată slava omului este ca floarea de pe câmp. Iarba se usucă, floarea se scutură, dar cuvântul Domnului nostru rămâne peste veac.” (Isaia).

Hristos a Înviat!

Adevărat a Înviat!

Binecuvântată este Învierea Domnului!

Paște Fericit!

  •  
  •