Mihai Stepan Cazazian

PARLAMENTUL ROMÂNIEI / Cuvântul deputatului Andrei Daniel Gheorghe (PNL) la dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 12 Octombrie – Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene ( 24 septembrie)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Armenii reprezintă una dintre cele mai vechi şi mai semnificative comunităţi etnice de pe teritoriul României, dar, de asemenea, sunt unul dintre popoarele europene cu o tradiţie şi o istorie extrem de îndelungată.

Limba armeană este o limbă europeană autohtonă din Asia Mică şi Caucaz, care, pe undeva, face legătura între ceea ce se vorbea în Peninsula Asiei Mici şi ceea ce reprezintă încă greaca veche, şi limba persană, şi toate acele limbi dispărute din Asia Mică – hitită, frigiană, lidiană -, şi limbile din acest spaţiu indo-persian.

Limba armeană reprezintă, după cum foarte corect şi frumos a spus domnul Pambuccian, limba în care s-a tradus Biblia, după anul 301, când statul armean este prima naţiune care recunoaşte creştinismul, oficial, ca religie, chiar înainte de Edictul de la Milano, din 313, al Împăratului Constantin cel Mare. O limbă apostolică, o limbă liturgică de cult creştin, una din primele limbi care au cunoscut învăţătura creştină – un fapt esenţial pentru ceea ce înseamnă istoria civilizaţiei.

Armenii au jucat un rol foarte important în ceea ce înseamnă şi istoria Imperiului Bizantin. Multe dinastii din Imperiul Roman de Răsărit erau de fapt de origine armeană.

Armenii au avut un rol extrem de important în ceea ce înseamnă circulaţia ideilor, a valorilor, a bunurilor şi în tot ce înseamnă comerţul european.

Nu întâmplător, după cum bine s-a spus, ei sunt prezenţi aici, în spaţiul românesc, încă din vremuri străvechi, din secolul X, când deja sunt atestări documentare cu privire la prezenţa armenilor în România.

Nu întâmplător Biserica Armeană are primul episcopat înfiinţat pe teritoriul României în anul 1401, în vremea lui Alexandru cel Bun. Fapt care dovedeşte că, pe vremea aceea, atât în Moldova, cât şi în Transilvania, şi chiar în Ţara Românească erau comunităţi armene foarte semnificative.

Rolul pe care l-au jucat armenii în evoluţia societăţii româneşti este unul care se poate vedea foarte limpede numai dacă citim lista marilor personalităţi pe care armenii le-au dat României. Şi aici avem oameni precum: Gheorghe Asachi, Ana Aslan, Garabet Ibrăileanu. Ba chiar am avut şi un domnitor armean, Ioan Vodă cel Viteaz sau cel Cumplit, cel care la 1574 reuşea să opună o rezistenţă eroică în faţa înaintării otomanilor prin Moldova, către Europa Centrală.

Nu întâmplător, ca liberal, vreau să amintesc faptul că în Partidul Naţional Liberal au fost câteva personalităţi de origine armeană, personalităţi excepţionale, între care îi pot aminti pe Grigore Trancu-Iaşi, pe Vasile Morţun şi, nu în ultimul rând, pe marele reformator al învăţământului românesc, matematicianul Spiru Haret – tot armean de origine, şi el.

Comunităţile armeneşti şi-au pus amprenta asupra oraşelor din România. Chiar în centrul Bucureştiului, aici, în apropiere de Piaţa Universităţii, Bulevardul Carol şi Calea Moşilor, există ceea ce încă mai este cunoscut drept Cartierul Armenesc, unde există şi Biserica Armenească, principalul centru cultural şi spiritual al armenilor din Bucureşti, şi unde există şi cea mai veche casă din Bucureşti, Casa Melik, tot a unui negustor armean.

Aşadar, comunitatea armeană a jucat un rol esenţial în dezvoltarea României. Şi, nu în ultimul rând, cred că ar fi foarte bine ca noi, Parlamentul României, să adoptăm o declaraţie prin care să recunoaştem genocidul armean.

Genocidul armean a fost una dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX. Recunoaşterea şi omagierea acestui element istoric cumplit de la începutul secolului XX mi se par esenţiale pentru ceea ce înseamnă împăcarea cu trecutul, dialogul dintre comunităţi, naţiuni, etnii şi confesiuni, şi capacitatea noastră de a putea clădi un viitor întemeiat pe adevăr şi pe respect reciproc.

Îi felicit pe iniţiatorii acestei legi, pe domnii deputaţi Pambuccian şi Vosganian.

Doresc să urez comunităţii armene din România o viaţă cât mai îndelungată şi să reuşească pe viitor să reprezinte ceea ce a reprezentat şi în acest trecut pe care această comunitate l-a scris cu cinste în România, aducându-şi aportul la tot ce a însemnat evoluţia României în ultimele secole!

Mult succes şi felicitări comunităţii armene din România! Şi să dea Dumnezeu să avem capacitatea de a învăţa din ceea ce a reprezentat pilda acestei comunităţi greu încercate de istorie, care şi-a găsit o casă aici, la noi, în România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

  •  
  •  

One Response to PARLAMENTUL ROMÂNIEI / Cuvântul deputatului Andrei Daniel Gheorghe (PNL) la dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 12 Octombrie – Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene ( 24 septembrie)

  1. Garabet Haciaturian October 6, 2019 at 11:11 pm

    Felicitari domnule deputat Gheorghe Andrei Daniel!
    Ati reusit sa spargeti gheata in care sunt prinsi marea majoritate a colegilor dvs.si ati demonstrat ca nu sunteti prada complexului pe care cred ca il au parlamentarii fata de Imperiul Otoman,cel care are la activ,si nu sunt exhaustiv,omorarea cu cruzime a domnitorului Constantin Brancoveanu si a unor membri ai familiei sale si deznationalizarea miilor de tineri recrutati pentru a deveni luptatori in armata otomana si nu sunteti nici prizonierul ideii conform careia statul turc este un important partener comercial al tarii noastre- de parca Mehmet,proprietarul unei mici brutarii in Romania s-ar simti atat de jignit de rezolutia de recunoastere a genocidului armean de catre parlamentul Romaniei incat si-ar inchide afacerea si ar pleca in tara lui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *