Mihai Stepan Cazazian

PARIS / S-a stins din viață istoricul Anahide Ter Minassian

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Anahide Ter Minassian a murit pe 10 februarie la locuința sa din Fresnes. Avea 85 de ani. Era istoric, profesoară la École des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Ea a fost, de asemenea, lector la Universitatea Paris I. Și-a centrat activitatea de cercetare pe  istoria armenilor și istoria contemporană a Armeniei pre- și post-sovietice.

Anahide Ter Minassian s-a născut în 1933 la Paris. Bunica sa armeancă, Gülizar, care trăia în Imperiul Otoman, a fost răpită și forțată să se mărite, în 1889, cu liderul unui trib kurd vecin. Dar, ca urmare a reacției comunității din care făcea parte, Gülizar a obținut, în mod excepțional, anularea căsătoriei din partea justiției turce,  și a revenit la  comunitatea ei.

Părinții Anahidei, Levon Kevonian și  Arménouhie Der-Garabedian au fost apatrizi, titulari de pașapoarte Nansen și s-au refugiat în Belleville în anii 1921. Mama sa, Arménouhie, muzician și jurnalist, a relatat într-o carte publicată, în armeană în 1946, povestea lui Gülizar. Această carte a fost tradusă în limba franceză în 1993 și a fost republicată de mai multe ori.

Anahide Ter Minassian a învățat limba armeană în familie. Ea a urmat studii de istorie, sub conducerea reputaților istorici Henri-Irénée Marrou, și apoi Pierre Vidal-Naquet. A fost căsătorită cu Leon Ter Minassian  apatrid armean, fiul lui Roupen Ter Minassian, ministru în efemera Republică Armeană.

Este numită profesoară de istorie  timp de treisprezece ani într-un liceu. Apoi a devenit lector la Universitatea Paris-I. De asemenea, conduce cursurile despre istoria contemporană a armenilor la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris.

A publicat mai multe cărți despre Armenia și genocidului armean: La question arménienne (Editions Parenthèses, 1983), 1918-1920 – La République d’Arménie (éditions Complexe, 1989 (réimpr. 2006), Histoires croisées : Diaspora, Arménie, Transcaucasie (Editions Parenthèses, 1997), Smyrne, la ville oubliée ? : mémoires d’un grand port ottoman, 1830-1930 (éditions Autrement, 2006), Nos terres d’enfance, l’Arménie des souvenirs, împreună cu Houri Varjabédian (Editions Parenthèses, 2010).

după armenews.com

  •  
  •