Giuseppe Munarini

PADOVA / Dansuri și cântece armenești cu Piruza Nazaryan

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

senza titolo (3 di 8)
Vineri, 13 februarie 2015, începând cu orele 20,45, în sala de onoare a parohiei „Sf. Carol Borromeu” din Padova, a avut loc, prin bunăvoința parohului Antonio Benetollo – care a pus la dispoziția publicului frumoasa locație -, un spectacol de cântece și dansuri armenești, organizată de tânăra artistă Piruza Nazaryan.
Înainte de toate trebuie să subliniem faptul că alegerea acestui tip de eveniment are ca scop prezentarea culturii și istoriei poporului armean prin forme de artă poetică, care nu se limitează să prezinte doar genocidul.

senza titolo (4 di 8)S-a dorit, prin urmare, să se ofere o imagine cât mai completă, am putea spune la „trei sute șaizeci de grade” a armenilor, pentru a explica tocmai prin formele de exprimare corporală și vocală cele mai importante aspecte culturale și istorice.
În special s-a încercat sensibilizarea persoanelor asupra semnificației dansurilor populare, aproape necunoscute în lumea occidentală, pentru ca mai apoi să se ajungă la prezentarea aspectelor care privesc și fac parte din civilizația armeană și pentru – așa cum s-a menționat înainte – a nu se limita exclusiv la trista amintire a genocidului. Acesta din urmă va fi comemorat în cadrul unei ceremonii care va avea loc în prezența autorităților la 24 aprilie. Genocidul a fost cel mai atroce eveniment din istoria acestui popor „îndărătnic”, așa cum se spune în poezia  „Sassun”.
Dansul este  expresia sentimentelor, iubirii, poezie, niciodată separat de cântec, până la punctul la care – după cum afirma Piruza – fiecărui dans îi corespunde o melodie și fiecărei melodii propriul dans.
Piruza Nazaryan locuiește în orașul  Erevan, de unde se deplasează în diferite locații pentru a-și exercita meseria de ghid turistic.

senza titolo (7 di 8)

Din punctul de vedere al curriculum-ului ei formativ, amintim faptul că Piruza a obținut licența în limba engleză și italiană la Erevan, precum și un master în Facultatea de Studii Interculturale din cadrul Universității din Padova, cu o teză intitulată „Dansul tradițional armean ca factor de identitate culturală”.
Tânăra artistă, cu o voce extraordinară și mișcări elegante, a făcut cercetări bibliografice și studii, participând la cursuri și senza titolo (6 di 8)colectând mărturii cu privire la acest domeniu.
Chiar de la intrarea sa pe scenă, cu frumoasele costume tradiționale armenești realizate la mână, cu nuanțe atât de vii, cu desene și modele atât de speciale, a știut să impresioneze unind pieselor „la cappella” dansurile.
Tânăra artistă a dorit să-l menționeze și pe părintele Komitas (1869-1935), vocația sa religioasă și importantele sale activități în colectarea melodiilor armenești, înainte de genocid și moartea sa, întâmplată, așa cum știm, într-un spital, după ce a asistat la dezastrele care au lovit poporul său.
A făcut, apoi, o referire punctuală la „Așugh”, adică la trubadurii din tradiția armeană și, în special, la Sayat Nova, excelent artist de „Saz”, instrument muzical tipic, autor de cântece și poezii, care a trăit între 1712-1795, maestru nu numai pentru literatura armeană, ci și pentru cea georgiană, persiană etc., sacrificat de musulmani pentru că a refuzat să renunțe la credința creștină.
În plus, ea a tradus câteva versete din aceste cântece în limba italiană, cu scopul de a face cunoscută poeticitatea și bogăția extraordinară a imaginilor atât de splendid evocate, de la expresiile de dragoste la motivele istorice.
După citirea poeziei „Sassun” și video-proiectarea filmatului cu privire la unul dintre dansurile militare cele mai faimoase din Armenia, a avut loc a doua parte a serii, cu dansuri și cântece reproduse și ilustrate de Piruza.
Profesoara Flavia Randi de la Asociația „Italiarmenia, a informat publicul cu privire la următoarele inițiative culturale, mulțumindu-i pentru participare, în timp ce Francesca Cecchinato și Nicoletta Prandoni s-au ocupat de profilele de organizare.

În fine, subliniem că la acest spectacol a participat un numeros public.

Elena-Hripsime Munarini

Foto: Fabio Scarso

senza titolo (3 di 3)

  •  
  •