Mihai Stepan Cazazian

OSPITALITATE ARMENEASCĂ la MUZEUL ETNOGRAFIC DIN CLUJ

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Una dintre cele mai frumoase trăsături de caracter ale armeanului este ospitalitatea” – notează Kristóf Szongott  în a sa lucrare monumentală Monografia Oraşului Liber Regal Gherla (vol. IV Etnografia, Gherla, 1902, pag. 72  ), reiterând această însuşire valoroasă de câte ori pomeneşte de armenii orientali, din Bucovina, Moldova, Muntenia sau din Ardeal. „Zilele culturii armene la Cluj”, desfăşurate în 29 şi 30 septembrie la muzeul etnografic, au dovedit încă o dată adevărul celor afirmate, cu peste un veac în urmă, de cronicarul şi profesorul gherlean.

Timp de două zile spaţiul vechii clădiri a Redutei – unde  odinioară se desfăşurau lucrările Dietei Transilvaniei (la care participau şi trimişii oraşelor armeneşti Gherla şi Dumbrăveni), iar de peste o jumătate de veac este sediul unui muzeu al comorilor populare ardelene – s-a umplutde spiritualitatea armenească sub cele mai variate forme ale ei. Amfitrionii le-au oferit vizitatorilor hrană pentru minte, suflet şi trup.

Expoziţia de carte veche, amenajată în spaţiul de la etaj al sălii mari şi dedicată împlinirii a unui jumătate de mileniu de tipăritură armenească, a cuprins peste 30 de exemplare valoroase din patrimoniul parohiei armeano-catolice de la Gherla alese cu grijă şi pricepere de Mircea Tivadar, director cultural al Asociaţiei Muzeul Armean, şi recondiţionate de personalul muzeului etnografic. Publicul a admirat cărţi de rugăciune şi biblii, abecedare şi dicţionare trecute prin mâinile mai multor generaţii de armeni trăitori în Oraşul Armenesc (Armenopolis sau Gherla) în veacurile XVIII – XIX.

Lansarea a două cărţi recent apărute la editura Ararat a completat oferta consistentă de hrană spirituală. Volumul „Identităţi în dialog: Armenia şi armenii din Transilvania” scrisă de Constantin Albinetz, directorul Muzeului din Dej, prezintă istoria şi viaţa armenilor ardeleni de la exodul din Armenia natală şi până în zilele noastre, într-o lucrare închegată, bine documentată şi frumos ilustrată, adresată cititorului din ziua de azi.  „Metropola armeano-maghiară”, parte a monografiei Oraşul Liber Regal Gherla, de Kristóf Szongott, tălmăcită din limba maghiară de Andrea Ghiţă şi îngrijită de istoricul Lucian Nastasă-Kovács, este o restituire necesară, o carte adresată mai ales istoricilor, care va fi urmat de celelalte volume ale monografiei. Alături de cei care au prezentat cărţile: dr. Lucian Nastasă-Kovács, Tudor Sălăgean şi Constantin Albinetz, s-a adresat publicului şi scriitorul, traducătorul şi publicistul Sergiu Selian, sosit pentru câteva zile, din Australia.

Expoziţia de picturi pe sticlă semnate de Ermone Zabel Martaian, descendenta unor renumiţi covorari gherleni, s-a constituit într-un dialog policrom peste timp, cu vechile cărţi păstrătoare de înţelepciune.  Icoanele inspirate din miniaturile armeneşti şi lucrările mai noi, care prelucrează simbolistica populară armeană, au încântat privirile vizitatorilor.

Tinerii dansatori armeni din Bucureşti şi Gherla, îmbrăcaţi în pitoreştile costume de catifea împodobite cu pasmant auriu, au adus o veselie debordantă în incinta sobră a muzeului, recoltând ropote de aplauze şi determinând o parte a publicul să se prindă în horă, pentru a deprinde paşii dansurilor orientale.

Bazarul amenajat la parterul muzeului a răsfăţat vizitatorii cu savorile exotice ale salatelor armeneşti preparate de Paul Agopian şi cu suvenirurile confecţionate de tinerii entuziaşti şi sufletişti sosiţi din Gherla, Iaşi şi Bucureşti. Piesele de ceramică, şiragurile de mărgele, eşarfele şi traistele pictate cu elemente inspirate din arta armenească au avut succes la vizitatori, la fel ca şi borcanele cu hurut (renumitul condiment al supei de urechiuşe armeneşti) şi deliciosul dalauzi în care mierea şi nucile se îmbină magic.

Desfăşurarea fără cusur a evenimentului a fost coordonată cu zâmbetul pe buze de Anna Steib, secretar al UAR Cluj şi susţinută generos de Azaduhi Varduca Horenian (preşedine UAR Cluj) şi Ioan Esztegár (preşedinte UAR Transilvania).

Reuşita manifestării „Zilele culturii armene la Cluj” se datorează receptivităţii Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a directorului ei Tudor Sălăgean, faţă de valorile diversităţii etnice şi culturale ardelene, precum şi entuziasmului, dedicaţiei şi capacităţii de mobilizare ale filialei UAR din Transilvania.

Andrea Ghiță

http://www.baabel.ro

 

 

  •  
  •