Arsen Arzumanyan

OPINIA PUBLICĂ DIN LIBAN DESPRE ARMENI (Partea VII)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
Armenii din Liban protestează împotriva vizitei premierului turc R. Erdogan, 2010   (foto: massispost.com)

Partea I aici  

Partea IIaici 

Partea IIIaici

Partea IVaici

Partea Vaici

Partea VIaici

Având o comunitate atât de puternică și cunoscută, în mod natural, foarte mulți libanezi cunosc atât cultura și civilizația armeană, cât și problemele actuale ale poporului armean, mai ales, cea legată de Genocidul armenilor. Acest lucru a confirmat și ziarista cotidianului libanez As-safīr (s-a închis în decembrie 2016), D. Atalay, în 2015: „Eu știu cât de importantă este problema Genocidului pentru armenii din Liban. Majoritatea libanezilor știe despre Genocidul armenilor” (http://artsakhpress.am). Un număr semnificativ de libanezi s-a pronunțat mereu asupra Genocidului armenilor sau a problemelor armenilor, în general. Printre ei se numără oficiali, diferiți oameni politici, intelectuali etc. Amintim de Said Akl (Saʿīd ʿAql, 1912-2014), unul dintre cei mai importanți poeți moderni din Liban, care susținea încă în 1986 că trebuie reînființată Armenia istorică (http://hayernaysor.am):

Said Akl
 (foto: transpremium.com)

Este posibil ca problema armeană să fie cel mai important lucru care ar trebui să stea pe conștiința umană, o națiune care nu seamănă cu nicio altă națiune, a dat o civilizație și a creat în fiecare sferă, o națiune care a fost atacată din două direcții, a dispărut de pe hartă cu excepția unei treimi și a fost supusă Genocidului: totul este mai presus de toate percepțiile. […] Teritoriile armenești ocupate sunt destul de mari și constituie o zecime din teritoriul Turciei, iar Turcia Kemalistă trebuie să ramburseze și să-i dea pământurile înapoi poporului armean: această problemă trebuie discutată la toate adunările internaționale importante ca armenii să aibă statul lor suveran integral [în acel moment încă nici Armenia de astăzi nu era suverană fiind în cadrul URSS] ce va fi de dragul civilizației.

Emile Lahoud
   (foto: i-cias.com)

Fostul președinte Emile Lahoud niciodată n-a uitat de rădăcinile lui armenești atât când era președinte cât și după mandat. Președintele a avut un rol decisiv în 2000, când Parlamentul Libanului oficial a recunoscut Genocidul. La centenarul Genocidului în 2015, Lahoud a condamnat acea tragedie a poporului armean, menționând: „Cerem dreptate și nu uităm…. Ceea ce s-a întâmplat cu armenii, afectează toată umanitatea” (http://sana-syria.org). Despre Genocidul armenilor a vorbit și fiul lui Lahoud, fostul deputat Emile Lahoud Jr., menționând necesitatea recunoașterii Genocidului: „Comemorarea masacrelor armenilor ar trebui să fie o stație care să reflecte asupra suferințelor unui popor care a plătit un preț greu și totuși se continuă refuzul regimului turc pentru a recunoaște crimele predecesorilor săi” (http://sana.sy).

Michel Suleiman
     (foto: pinterest.at)

Atitudinea favorabilă din partea oficialilor libanezi către poporul armean se reflectă și pe relațiile dintre cele două țări, Liban și Armenia. Astfel, președintele Libanului Michel Suleiman (2008-2014), efectuând o vizită în Armenia în anul 2011, a răspuns la o întrebare legată de poziția Libanului privind conflictul dintre forțele armene din Nagorno Karabakh și Azerbaidjan și a menționat faptul că azerii ridică această problemă și la Conferința Islamică: „Într-adevăr, problema a fost ridicată și la Conferința Islamică. Libanul a susținut întotdeauna că noi vom fi împotriva oricărei decizii în această organizație care va fi îndreptată împotriva Armeniei sau Karabakhului” (http://president.am).

Despre rolul comunității armene în viața politică și în relațiile bilaterale între Armenia și Liban s-a vorbit foarte mult, mai ales în ultimele decenii. Probabil nici nu există oficiali libanezi de un rang înalt care vreodată să nu fi vorbit despre rolul comunității în viața internă a țării. Printre aceste persoane, îl menționăm pe actualul președinte, Michel Aoun (2016-present), care de foarte multe ori a stat lângă comunitatea armeană (bineînțeles, aceasta se datorează și faptului că el are susținerea mai multor armeni din Liban). Nu este întâmplător că în timpul unei întâlniri cu o delegație din Armenia în octombrie 2017, președintele a declarat că „armenii din Liban joacă un rol important în consolidarea relațiilor între Liban și Armenia” (http://armenpress.am).   

            În memoriamul său, Herant Katchadourian, un armean din Liban, povestește despre viața familiei lui și vorbește despre motivele atitudinii atât de bune a libanezilor către populația armeană (Katchadourian, 2012: 73): „Poate că unul dintre motivele că libanezii au acceptat și au susținut diaspora armeană este faptul că și ei aveau o mare diasporă și știau cum ar fi să trăiască printre străini: Când eram crescut în Beirut, existau de trei ori mai mulți libanezi care trăiau în afara Libanului decât în Liban”.

            Cum se întâmplă deseori în astfel de situații, popoarele care au aceleași probleme, se înțeleg mai bine unul cu altul. În orice caz, armenii din Liban au dovedit de multe ori că sunt o minoritate de încredere și că sunt cetățeni buni ai țării care le-a devenit a doua patrie și le-a dat toate posibilitățile pentru dezvoltare și bunăstare. Armenii, în rândul lor, au contribuit în dezvoltarea Libanului și au rămas lângă poporul libanez în momentele grele pentru țară. În viitorul apropiat, nu există probabilitate, ca de exemplu, asimilarea sau alte lucruri să devină cauza slăbirii comunității armene, întrucât asimilarea, cum s-a expus, este posibilă numai cu creștinii și poartă un caracter reciproc, iar celelalte probleme, în mod facil sau dificil, se rezolvă. Principala problemă a fost Războiul civil care a afectat grav numărul populației armene ce a scăzut într-o foarte mare măsură.

La ora actuală, puterile politice încearcă să țină conflictele interne la o limită, iar un război de lungă durată cu Israel este mai puțin probabil. Într-adevăr, comunitatea armeană va fi în continuare sub pericolul slăbirii în cazul în care se vor declanșa războaie în viitor. Până la urmă, Libanul este o zonă a confruntărilor mai multor puteri unde dinamica evenimentelor, de multe ori, este imprevizibilă.    

 (sfârșit)

Arsen ARZUMANYAN

  •  
  •