Tiberiu Cosovan

O casă din secolul al XVIII –lea, care a aparţinut familiei armene Kapri, adăposteşte singurul muzeu memorial din municipiul Suceava

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Casa memoriala Simion Florea Marian (2)

Una dintre puţinele case din secolul al XVIII – lea care mai există în Suceava, singura casă din oraş cu destinaţie de muzeu memorial-documentar, a aparţinut iniţial baronului armean Ariton Kapri.

Casa, care figurează în „Registrul cadastral” întocmit în anul 1796 de administraţia austriacă a Bucovinei, înregistrată din anul 1828 pe numele baronului Ariton Kapri, a devenit, în anul 1886, proprietatea teologului cărturar Simion Florea Marian, care a cumpărat-o de la George şi Johann  Kapri, cei doi fii moştenitori ai baronului.

Primul negustor armean din Bucovina căruia i s-a recunoscut, în anul 1785, de către împăratul Iosif al II-lea, apartenenţa la starea nobiliară, Ioan Capri/Kapri, a deschis calea uneia dintre cele mai înstărite familii din această zonă. Familia Kapri, care locuia în conacul cu blazon nobiliar pe fronton de la Iacobeşti, deţinea mai multe proprietăţi în Suceava. Casa despre care vorbim a fost însă scoasă la vânzare pentru plata unor datorii urgente făcute la jocul de cărţi.

Stabilit în oraşul Suceava în anul 1883, unde a fost numit „învăţător provizor de religiune” la Gimnaziul Superior Greco-Oriental (Griechisch-Orietalische Kasierliche-Konigliche Obergymnasium în Suczawa), Simion Florea Marian, care la instalarea în urbe a închiriat o locuinţă modestă în apropierea Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou”, a cumpărat această casă cu banii acordaţi ca premiu de Academia Română (4000 de lei aur – Premiul „Năsturel Herescu”) pentru lucrarea „Ornitologia poporană română”.

În baza contractului de vânzare-cumpărare, Tribunalul cercual din Suceava dispunea, la data de 13 august 1886, înregistrarea dreptului de proprietate asupra corpului tabular care includea casa, cu grajd zidit şi grădină, pe numele lui Simion Florea Marian.

„Casa câştigată cu condeiul”, aşa cum spunea el, menţionată pe „Harta cadastrală” a oraşului din 1856, la numărul 329, era destul de degradată şi nu oferea condiţii decente de locuire. De aceea, Simion Florea Marian, ca nou proprietar, a încheiat un contract cu antreprenorul Mendel Eisenberg pentru lucrări de reparaţii şi amenajare a imobilului. Lucrările, prezentate în detaliu în contract (dar cărora li s-au adăugat pe parcurs şi altele), au ajuns la suma de 520 de florini.

În casa în care au locuit urmaşii academicianului Simion Florea Marian (decedat în anul 1907) s-au păstrat, prin grija acestora, numeroase documente şi obiecte personale care au stat la baza demersurilor pentru salvarea imobilului de la demolare şi organizarea unui muzeu memorial.

Casa memoriala Simion Florea Marian (3)

În anul 1953 suprafaţa casei a crescut prin construirea a încă două încăperi (cămară şi baie).

Contractul de donaţie din anul 1972, care cuprinde bunurile din Fondul memorial – documentar Simion Florea Marian (cu menţiunea funcţionării acestuia în mod obligatoriu în casa în care a locuit şi şi-a desfăşurat activitatea cel mai mare om de ştiinţă pe care l-a avut Suceava) vizează un tezaur de cărţi vechi şi rare, documente personale şi familiale, documente istorice, manuscrise, fotografii, precum şi câteva piese de mobilier.

Donaţiei mobiliare, care a fost completată pe parcursul anilor, i s-a adăugat, din anul 1981, imobilul şi grădina din jurul acestuia.

Casa, cu o suprafaţă construită de 210 m.p., nu a fost niciodată restaurată integral, dar în anul 2000 s-au efectuat o serie de lucrări de reparaţii interioare, iar în 2005 a fost prevăzută cu centrală termică pe gaz.

Casa memorială Simion Florea Marian, înscrisă la poziţia 34.b.001 în Lista monumentelor istorice, este singura casă din municipiul Suceava cu destinaţie de muzeu memorial-documentar.

În anul 2013 Editura „Karl A. Romstofer” a Muzeului Bucovinei a editat o amplă lucrare cu titlul „Fondul memorial-documentar Simion Florea Marian din Suceava. Istoric. Contribuţia la cultura română” (cca. 800 pagini cu anexa bogat ilustrată), teza de doctorat a muzeografei Aura Doina Brădăţan, teză susţinută în anul 2011 la Facultatea de Ştiinţe Umaniste a Universităţii Valahia din Târgovişte, lucrare care a constituit sursa principală de documentare pentru acest articol.

 

Tiberiu COSOVAN     

  •  
  •