Mihai Stepan Cazazian

Nuntă la armenii botoşăneni

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

DSCN4054

În anul 1999 preotul de la Suceava Azad Torkom Mandalian a oficiat ultima slujbă de căsătorie în biserica armeană Sfânta Maria din Botoşani. Torkom păstorea ocazional comunitatea de aici din anul 1996, după plecarea definitivă în America a preotului arhimandrit Aramais Şlughian, pentru că parohia armeană din Botoşani nu a avut în perioada comunistă un preot stabil. Ultimul fusese Mesrob Baronian, cel care a primit în anul 1948 alte însărcinări de la Eparhia Bisericii Armene din România şi a plecat definitiv la Galaţi.

Imediat după acea oficiere din 1999, în perioada 2000-2004 biserica Sfânta Maria a fost închisă pentru că s-au făcut lucrări de consolidare şi reabilitare, finanţate de Guvernul României prin Compania Naţională de investiţii. A fost perioada în care Botoşanii a avut un primar venit dintr-o familie armeană şi lucrările au fost urmărite foarte perseverent. În 15 August 2004 a fost sfinţit paraclisul apoi lucrările au continuat în interior până în 2014 când, la 665 de ani de la zidirea bisericii, aceasta fost resfinţită de PS Datev Hagpian, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Armene din România. Tot episcopul fusese cel care a numit în februarie 2011, la câteva luni de la venirea sa în România (în toamna anului 2010), pe Radu Kricor Holca preot la această biserică.

Cununia religioasă din ziua de 28 August 2016 reînnoadă astfel de manifestări în biserica şi comunitatea armeană după o întrerupere de 17 ani. Mirii sunt Radu Ştefan Trufaşu şi Ruxandra Marandiuc, primul armean şi a doua, româncă, fiica unui vechi colaborator al cotidianului local Monitorul de Botoşani. Pe cei doi tineri, frumoşi şi cu un remarcabil bun simţ, i-am cunoscut la Sărbătoarea tuturor armenilor de la Hagigadar şi la slujbele de anul acesta din biserica armeană din Botoşani: sfinţitul strugurilor şi pomenirea înaintaşilor.

DSCN4045

Radu Trufaşu vine dintr-o familie armeană cu vechi tradiţii în Botoşani şi Constanţa. Tatăl, Mircea Trufaşu, provine din familia constănţeană Măgârdici. Bunicul Dima Trufaşu a fost cumnat cu un Vartan Arachelian, decedat în 1934, unul dintre înaintaşii ziaristului şi scriitorului Vartan Arachelian. Fotografiile lui Dima din 1896 şi 1918 (cu trese de ofiţer, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial) au fost publicate în cartea recent apărută Armeni botoşăneni în Armata Română. Mama, Ileana Trufaşu, vine din vechea familie botoşăneană a Goilavienilor, este nepoata Anetei Goilav, căsătorită Marfievici şi a Mariţei Goilav, pianistă cu renume şi educată în pension, în Austria. Cele două surori sunt menţionate în registrele civile ale comunităţii armene din Botoşani.

DSCN4066

 

DSCN4057

Familia Trufaşu a reprezentat după 1989 biserica şi comunitatea armeană din Botoşani, cei doi soţi fiind aleşi tot timpul în consiliile parohiale. În biserica Sfânta Maria din Botoşani perdeaua de altar a fost donată de familia Trufaşu, amenajarea altarului şi a Muzeului Dirayr Mardichian s-au făcut prin contribuţia nemijlocită, inclusiv materială, a acestei familii. În toţi anii de după 2011, la slujba de Bobotează crucea scoasă din apa sfinţită a fost păstrată de familia Trufaşu, pentru că ei erau cei mai generoşi dintre enoriaşi la colecta de bani de după slujbă, colectă care se face de peste un secol în spiritul tradiţiei armenilor botoşăneni. Familia mai are o fată, Ana Raluca, o persoană foarte activă în grupul de tineri armeni botoşăneni, de puţin timp plecată însă în Anglia.

Cununia religioasă a fost oficiată de preotul Radu Kricor Holca şi la ea au participat câteva zeci de armeni botoşăneni şi de alţi invitaţi. Cu excepţia câtorva pasaje, slujba a fost ţinută în limba română, pentru a fi înţeleasă de toţi cei prezenţi. În biserica armeană Sfânta Maria din Botoşani, considerată de armeni cea mai veche biserică cu funcţionare neîntreruptă din diaspora, multe dintre obiectele de cult sunt folosite de mai multe generaţii: cununiile (acele coroane care sunt aşezate pe fruntea tinerilor miri în timpul ceremoniei), realizate din argint aurit şi având încorporate rubine roşii şi smaragde verzi, sunt din anul 1878, crucea de altar transmisă de preot naşilor este din 1852 (ea nu este însă cea mai veche cruce de altar din biserică!). Tradiţiile la armenii din România sunt foarte puternice. Aceste cununii au fost duse şi la Suceava în anul 1997, la căsătoria religioasă a preotului de astăzi Radu Kricor Holca, care a avut loc atunci la mănăstirea Hagigadar.

Ceremonia, de excepţie, a fost precedată de slujba religioasă de duminică. Astăzi armenii au avut sărbătoarea Găsirii Brâului Maicii Domnului. Preotul Kricor a relatat, după slujbă, istoria acestui foarte preţuit obiect de cult creştin, astăzi păstrat la Vatoped, pe muntele Athos, într-o mănăstire fondată de Constantin cel Mare ca mulţumire pentru că Maica Domnului i-a salvat fiul Ascadie de la înec.
Florin Simion Egner

  • 61
  •