Elena Ciobanyan

“NU EXISTÃ FORMULE PENTRU SUCCES, CI DOAR POSIBILITATEA DE A TRĂI ÎN ARMONIE” Interviu cu Avet Barsghyan, realizator TV

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

 

 

Avet Barseghyan s-a născut la 23 iulie 1980, la Erevan, Armenia. În  2001 a terminat Facultatea de Istorie și Dreptul din cadrul Universității Petagogice “Khaceatur Abovyan” din Erevan. În 2001 a făcut studii de prezentatori la Teatrul de Stat din Armenia. Între anii 2001-2004 a lucrat la radioul „Hit FM” din Armenia ca prezentator. Tot din 2001 ( pînă în 2003 ) începe colaborarea cu Televiziunea Armeniei ”TV 5”. Iar din 2003 până în 2011 a lucrat la Televiziunea Naţională a Armeniei şi „Armenia TV”, prezentând emisiunile “Primul Proiect”, “Top 10”,  “Vrei să fii milionar”, “Superstar Armenesc” , “Dimineaţa la Shant”, “Bună Dimineaţa, Armeni”, “Noapte Bună, Armeni”, “Ultra întuneric”, “Consacraţii la duduk” etc… În 2011 a prezentat concursul „Eurovizion” pentru Juniori. Din 2011 lucrează la „Shant” TV ca prezentator. În 2003 a obținut titlul  de „cel mai bun prezentator-radio al anului”, iar în 2004 „Cel mai bun prezentator de TV  al anului”. Este de asemenea autor al versurilor multor cântece de muzică ușoară armenească.

Mulţi psihologi şi filozofi sunt de părere, că “dacă doreşti să fii iubit, mai întâi trebuie să te iubești pe tine însuţi”. Poate că această zicală l-a ajutat pe prezentatorul de TV, programe armeneşti şi mare maestru în arta vorbirii, Avet Barseghyan, să aibă succes în domeniul său. Așa că am încercat direct să aflăm ce anume l-a ajutat în viaţă și care este filozofia sa.

Avet, a fost odată, ca niciodată.

A fost odată ca niciodată un om, care visa în copilărie. Apoi el a crescut şi a înţeles un lucru: cu cât ar fi visat mai mult, cu atât ar fi fost mai bine pentru el. Visaţi mult ca în viața voastră să fie mai mult, decât să nu fie niciodată.

Lumea, viața şi, desigur, Avet Barseghyan.

Să începem din nou: a fost o dată ca niciodată Avet B., care încearcă să-şi găsească calea în această viaţă, pentru a-şi înfrumuseţa viaţa.

Care este filozofia ta?

Nu pot spune într-un cuvânt. Cred că primul şi cel mai important este “a trăi”.

Formula succesului tău.

Nu există așa numitul  succes și nici o formulă. Există doar un fel de posibilitate, variantă de a trăi în armonie, pentru că  succesul în sine nu-l consider un fel de culme, spre ajungerea căreia să trebuiască cine ştie ce secrete, formule.  Aşa că  succesul, cheile, misterele, conceptele şi doctrinele sunt pur și simplu stereotipuri false. Nu există nici un om, care să nu i se îndeplinească dorinţele. Trebuie doar să caute corect și să conştientizeze acest lucru. De  când omul are două picioare, oarecare masă în craniu şi capacitate de a gândi, poate să facă un pas şi să meargă înainte.

Trei cuvinte care săţi descrie personalitatea.

Acele trei cuvinte sunt întotdeauna în melodiile mele: dragoste, poveste şi suflet.

Greşeala pe care o regreţi.

Nici o greşeală pentru care să regret. Greşelile mele sunt la fel de importante ca şi succesul meu.

          Cea mai mare victorie  a ta.

Faptul că m-am născut.

Când eşti tăcut, de ce taci, şi când vorbeşti, de ce vorbeşti?

Când vorbesc uneori vorbesc fără sens, dar liniştea mea este întotdeauna rezonabilă.

Ce te bucură cel mai mult?

Naşterea unui copil, iubirea, salariul dat la timp, omul care trece la verdele semaforului pe străzile din Erevan, victoria jucătorilor de şah ş.a.m.d.. Fiecare expresie de iubire mă poate bucura.

Iar să te întristeze?

Aproape orice. De exemplu, inutilitatea, deznădejdea si singurătatea, chiar dacă eşti înconjurat de milioane de oameni.

Cum depăşeşti stările nervoase?

În ultima vreme am găsit câteva posibilităţi de a depăşi momentele nervoase. În general scap de stress prin scris, compunere, citirea și studierea diverselor literaturi privind  ştiințele  ezoterice, de psihoterapie etc. şi prin vizionarea de filme, după care rămâi sub influenţa acestora. Prin urmare, un stress mai puternic mă scoate din stress-ul precedent. În artă conceptul “antistress” are o mare importanţă, de aceea stress-ul generat de artă are un impact mai pozitiv asupra psihicului uman, decât vreo interrelaţie de fiecare zi.

Dorinţă nerealizată.

Dorinţele încă neîmplinite sunt multe. De exemplu, acum puteam să am un copil de şapte ani, puteam să fiu om de ştiintă etc.. În ceea ce privește munca, nu am probleme de acest gen, pentru că dintotdeauna am dorit să prezint programe intelectuale la TV (“Bonus”, “Vrei să fii milionar”), le-am prezentat, chiar şi în Rusia.

Ai fost minţit vreodată?

Sigur.

Calitatea cu care te poţi lăuda.

Sociabilitatea.

De ce ţi-e frică cel mai mult?

Câteodată de moarte.

Iar de îmbătrinire?

Nu. Omul trebuie să rămână tânăr la suflet. De exemplu, eu mă simt ca la 19 ani.

Cum te raportezi la responsabilitate?

Sunt foarte responsabil, când este vorba de familie, muncă și prieteni.

La o cearta ai fost bătut vreodată?

Nu. În general în relaţiile cu ceilalţi mă folosesc de diplomaţie.

          Crezi că există o altă viață după viaţa aceasta?

După viața aceasta nu există o altă viață, există o altă formă de existenţă. Viaţa este aceasta în care trăim.

Crezi în Karma?

Da, cred. Studiind diferite forme de ştiință şi religii, cred în mai multe, dar fără să pătrund complet în ele, pentru că nu vreau să mă despart de viaţa pământească. În afară de asta, nu-mi place să fiu limitat.

Este adevărat că majoritatea armenilor ascultă melodii de calitate proastă?

Nu toţi. De exemplu, în anturajul meu nu există astfel de persoane. Iarăşi vorbe goale.

Potrivit oamenilor de știință elvețieni, muzica tehno sau dans repetitivă, dăunează creierului uman. De exemplu,  dintr-un experiment efectuat pe prizonierii de război în Germania nazistă s-a descoperit că în condiţiile în care difuzezi o anumită frecvenţă, un anumit ton, ritmurile primitive hipnotizează pe om.  Eşti de acord cu acest punct de vedere? 

Desigur, deoarece ritmurile simple și repetitive se “digeră” repede de creierul nostru.

Ești de părere că în Armenia nu există programe reuşite de televiziune?

“Nu sunt programe reuşite.., prezentatori…” şi astfel de conversaţii sunt pur şi simplu absurde. Eu cu ochii mei văd multe copii, tineri talentaţi si minunaţi, care trebuie să reprezinte viitorul Armeniei. Trebuie doar să contribuim la dezvoltarea si progresul lor.

Pregăteşti noi programe de TV?

Da, aşteptăm.

Dacă ți s-ar interzice să compui, să scrii, ce ai face?

M-aş fi ocupat iarăşi de artă sau… de ştiinţă.

Care este diferenţa între o soacră și un criminal?

Soacra “omoară” în fiecare zi?!

Da, aproape ai răspuns la întrebare. Răspunsul complet este “criminalul e căutat”, şi  câştigi un milion de drami (armenești). Ce sfat poţi să dai acelor tineri, care se ocupă cu artă?

Să se ocupe, dar să nu dorească atât de mult să apară prin “cutia” aceea pătrată (televizor/televiziune), căci după apariţie pe ecran nu se întâmplă mare lucru.

Interviu realizat de Elena Ciobanyan

dupa Aravot.am