Mihai Stepan Cazazian

NOUTĂŢI LA BIBLIOTECA “DUDIAN”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

În suplimentul din luna iulie 2010 al revistei Ararat le-am prezentat cititorilor noştri un material despre colecţia de carte veche armeană (1512-1850) din fondul Bibliotecii “Dudian”. Scopul nostru era acela de a familiariza cercurile largi de cititori cu această valoroasă colecţie ce pînă atunci nu fusese prezentată, întrucît nu fusese înregistrată şi prelucrată. Lucrarea a fost publicată în limba română, devenind astfel accesibilă deopotrivă cititorilor români cît şi armeni originari din România. Ecourile materialului publicat au fost peste aşteptările noastre. Ne-a surprins mai ales interesul manifestat de diferite biblioteci româneşti faţă de această colecţie despre care – aşa cum au spus chiar reprezentanţii acestora – nu ştiau absolut nimic. Acest lucru ne-a dat de gîndit încă o dată în legătură cu faptul că o parte a moştenirii culturale ce ne-au lăsat-o înaintaşii noştri în România nu este îndeajuns prezentată şi, în consecinţă, nu este cunoscută. Tocmai din acest motiv, cînd redacţia revistei Biblioteca a Bibliotecii Naţionale a României ne-a propus să le oferim un articol despre cartea veche armeană dela Biblioteca „Dudian”, ne-am bucurat de posibilitatea de a ne face cunoscută colecţia unui public cît mai larg. Articolul a apărut în numărul 2/2011 al revistei menţionate. De acum înainte considerăm că este de datoria noastră să le prezentăm cititorilor noştri cîte ceva din activitatea Bibliotecii „Dudian”. Continuînd tema colecţiei de carte veche armeană, dorim acum să vă prezentăm noutăţile şi munca depusă în ultimul an.

După cum am spus deja în precedentul material despre colecţie, în perioada 2009-2010, din cărţile depozitate în subsolul Casei de Cultură „Dudian” au fost alese tipăriturile armeneşti apărute pînă în 1850 care au fost aduse în bibliotecă şi suspuse prelucrării de specialitate, adică au fost înregistrate, descrise în detaliu, fiind întocmite liste bibliografice. Au fost astfel luate în evidenţă peste 1100 de volume. Cînd tocmai părea că fondul de carte veche armeană pe care îl gestionăm se limitează la acest număr şi ne pregăteam să trecem la prelucrarea literaturii mai recente, tabloul s-a schimbat radical ca rezultat al noilor evenimente petrecute în viaţa comunităţii armene.

În noiembrie 2010 funcţia de şef al Bisericii Armene din România a fost preluată de sfinţia sa episcopul (pe atunci arhimandritul) Datev Hagopian. Încă de la precedenta sa vizită, fiind la curent cu existenţa colecţiei de carte veche, una din primele măsuri concrete luate de sfinţia sa a fost să transfere către bibliotecă un mare număr de cărţi aflate în clădirea eparhiei, printre care şi circa 30 de cărţi vechi. Apoi s-a luat hotărîrea ca şi cărţile şi manuscrisele cele mai valoroase, precum şi o parte a obiectelor de cult păstrate în bisericile armene apostolice din România să fie concentratela Casade Cultură a Eparhiei Armene din Bucureşti. În urma turneelor făcute în ţară, dela Suceava, Botoşani, Focşani, Iaşi, Brăila, Galaţi, Tîrgu-Ocna şi Piteşti au fost aduse atît tipărituri vechi (pînă în anul 1850), cît şi mai recente (începînd cu anul 1851), precum şi manuscrise.

Să amintim faptul că, cu 84 de ani în urmă, în urma unei iniţiative asemănătoare a lui Hagop Siruni şi a altor intelectuali armeni a fost infiinţată  Biblioteca centrală Armeană din Bucureşti, care mai tîrziu a devenit nucleul bibliotecii şi muzeului Casei de Cultură Armene.

Din cărţile aduse au fost selecţionate în primul rînd cele vechi, urmînd prelucrarea acestora. Din nefericire, starea de conservare a unei părţi din cărţile vechi nu este satisfăcătoare, ca să ne exprimăm cu blîndeţe. După opinia experţilor consultaţi, o parte din cărţi trebuie tratate. Intrarea unor asemenea cărţi în bibliotecă este interzisă, acestea sînt păstrate separat, întrucît pot constitui sursă de contaminare pentru cărţile sănătoase. Despre prelucrarea acestor cărţi (în jur de 100 de exemplare) nici nu poate fi vorba cît încă nu au fost tratate. Au fost luate în evidenţă circa 250 de volume vechi (tipărite pînă în 1850) considerate sănătoase. Astfel, fondul de carte veche al Bibliotecii “Dudian” a crescut de la 1.100 la 1.350 de volume.

O bună parte a cărţilor nou înregistrate sînt dubluri ale unor volume deja existente în colecţia Bibliotecii “Dudian”, dar trebuie menţionat şi faptul că există şi exemplare unice, deosebit de valoroase, ce intră pentru prima dată în colecţia noastră. Pentru noi a fost îmbucurător faptul că din fondul de carte recent adus un număr destul de însemnat, circa 100 de exemplare, îl constituie tipăriturile anterioare anului 1800, adică volume ce au apărut în primii 300 de ani ai tiparului armenesc şi a căror valoare şi importanţă istorică este deosebită. Dintre acestea am evidenţia în special cele două volume apărute în secolul XVII: Nerses Şnorhali, Iisus Fiul”, Veneţia 1686 (în colecţia noastră se află şi prima ediţie a aceleiaşi cărţi, tipărită la Amsterdam în 1660), şi Carte de Imnuri Bisericeşti, Amsterdam 1692 (vezi imaginea de jos), ambele venite de la Suceava, de unde provin cele mai multe exemplare (peste 100) din fondul de carte veche recent adus.

În continuare vă prezentăm cîteva volume din cele unicat sau mai valoroase, precum şi oraşul de unde provin:

Suceava

 

CARTE DE IMNURI BISERICEŞTI, 1730 – această carte aparţine volumelor cu asterisc, adică potrivit cataloagelor de carte veche, există doar un exemplar din aceasta, care se află la Institutul de manuscrise vechi Matenadaran din Erevan.

CARTE DE IMNURI BISERICEŞTI, 1743 – Constantinopol, tipografia lui Astvadzadur Constantnupolseţi.

 

 

CARTE DE IMNURI BISERICEŞTI, 1724 – Constantinopol, tipografia lui Astvadzadur Constantnupolseţi.

HAGOP NALIAN, FĂCLIA ADEVĂRULUI, 1756 – Constantinopol, tipografia lui Astvadzadur Constantnupolseţi.

TIPICON, 1788 – Constantinopol, tipografia lui Stepanos Petrosian.

 

 

EVANGHELIE, 1732 – Veneţia, tipografia Antoni Bortoli (exemplarul este expus în muzeu, ilustraţiile acestui fiind colorate manual).

CARTEA PRÎNZATEI, 1722 – Constantinopol, tipografia lui Astvadzadur Constantnupolseţi.

CEASLOV, 1785 – Ecimiaţin, tipografia Grigore Luminătorul.

LITURGHIER, 1794 – Nor Nahicevan, tipografia mănăstirii Sfînta Cruce.

SIMEON EREVANŢI, CARTE DE RUGĂCIUNI, 1794 – Nor Nahicevan, tipografia mănăstirii Sfînta Cruce.

Galaţi

HAGOP NALIAN, INTERPRETAREA RUGĂCIUNILOR LUI GRIGORE NAREKAŢI, vol. I-II, 1745 – Constantinopol, tipografia lui Gabriel Sebastaţi Barseghian.

BIBLIE, 1733 – Veneţia, editată de Măhitar Sebastaţi, tipografia Antoni Bortoli.

Piteşti

CARTEA PRÎNZATEI, 1799-1801 – Constantinopol, tipografia lui Boghos Hovhannisian.

CARTE DE IMNURI BISERICEŞTI, 1743 – Constantinopol, tipografia lui Astvadzadur Constantnupolseţi.

LITURGHIER, 1844 Constantinopol, tipografia lui Boghos Arabian Abucehţi.

Constanţa

CARTEA PRÎNZATEI, 1712-1714 – Constantinopol, tipografia lui Sarkis Tăbir.

PSALTIRE, 1800 – în limba armeană şi în limba turcă cu caractere armeneşti, Constantinopol, tipografia lui Matteos Tăbir.

Focşani

CARTE DE IMNURI BISERICEŞTI, 1794 – Constantinopol, tipografia lui Boghos Hovhannisian.

Desigur că mare parte din volumele nou primite sînt religioase, întrucît s-au aflat în fondurile bisericilor armene. Multe din cărţile de cult, ceasloave, moliftelnice, liturghiere, evanghelii, au fost folosite în biserici în timpul serviciului religios.

Cîteva cuvinte acum şi despre manuscrisele nou înregistrate. Celor 41 de manuscrise luate în evidenţă pînă în 2011 li s-au adăugat alte 20, marea parte a acestora din urmă fiind manuscrise copiate în secolele XIX-XX. După înregistrarea în bibliotecă, manuscrisele au fost transferate muzeului. În continuare vă prezentăm cîteva din manuscrisele nou înregistrate:

CARTE DE IMNURI BISERICEŞTI – limba turcă, cu caractere armeneşti (de la Constanţa).

TABLA GHICITORILOR. În două volume. Sankt Peterburg 1789 (de la Botoşani).

HOVHANNES DRASHANAKERTŢI – Istoria Armenilor, Constantinopol 1821 (de la Botoşani).

EXERCIŢIU PENTRU ELEVII ŞCOLII SF. LAZĂR. Veneţia 1824, copiată în 1849la Focşani de Grigor Manuk Grigorianţ.

CARTE DE RUGĂCIUNI – copiată de Grigori Sarksianţ, Braşov 20 martie 1848, text în armeană şi română (cu caractere chirilice).

EVANGHELIA MIRONOSIŢELOR. De la biserica armeană din Piteşti.

LITURGHIER. Suceava 1935, în limbile latină şi armeană (de la Suceava).

JELANIA ARMENILOR DIN ŢARA VALAHĂ, povestită de diaconul Minas Tohateţi. Copiată la 1880 de dascălul Haceadur Hormian, Gherla/Armenopolis.

După cum se observă, o parte din manuscrise au fost copiate în diferite oraşe din România.

În aprilie 2011 am început şi înregistrarea şi prelucrarea literaturii recente (tipărite după 1850), pînă astăzi fiind luate în evidenţă circa 500 de exemplare de carte.

În cursul acestui an Biblioteca Metropolitană din Bucureşti a scanat 350 de volume din fondul de carte veche şi 45 de manuscrise, cu un total de circa 270.000 de pagini. Iar pentru baza de date am întocmit metadatele în limba română corespunzătoare aceluiaşi fond de carte veche armeană. Deocamdată, neavînd un program informatic dedicat bibliotecii electronice în limba armeană, nu putem întocmi o bază de date în limba armeană. În schimb, aceste date sînt înregistrate sub formă de listă bibliografică după data tipăririi, după autor şi tematică (pînă astăzi, circa 1350 de volume vechi şi 500 recente).

Acestea au fost noutăţile legate de activitatea din ultimul an a Bibliotecii “Dudian” pe care am dorit să le supunem atenţiei dumneavoastră.

ARSHALUYS  PARONYAN

 

 

 

  •  
  •  

One Response to NOUTĂŢI LA BIBLIOTECA “DUDIAN”