Mihai Stepan Cazazian

NOUTĂȚI EDITORIALE

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Față de versiunea originală a serialului de articole Cu Komitas de H. Dj. Siruni, ediția aceasta, care înmănunchează – în traducere – acele articole pentru prima oară într-un volum unitar, adaugă, pe lângă o necesară introducere, fotografii ilustrând aspecte legate de personalitatea lui Komitas și cronologia vieții și activității acestuia. Cronologia reproduce într-o versiune concentrată ampla lucrare alcătuită de Khacic Samvelian și publicată în limba armeană succesiv din octombrie 1969 până în septembrie 1975 în revista lunară „Sovetacan arvest” (Artă armeană) din Erevan (numerele 10-12/1969, 1-3, 5, 6/1970, 1, 2, 6, 8, 9/1971, 1, 3, 6/1972, 3, 6, 9/1973, 1, 5, 8, 11/1974, 9/1975), pentru perioada 1869-1913 din viața lui Komitas; din păcate, tipărirea cronologiei a fost întreruptă din rațiuni necunoscute, posibil din cauza îmbolnăvirii autorului. Cronologia a fost completată ad-hoc, în volumul de față, pentru perioada 1914-1935 și ulterior, de alcătuitorul acestei ediții, Sergiu Selian, utilizându-se diferite surse de informare.

Este foarte probabil ca, după ascensiunea pe Ararat, care m-a eliberat de obsesia escaladării muntelui biblic și totodată simbol național armean, să mă fi ales cu o nouă obsesie, de data asta cea a scrierilor despre Ararat. Cert este, totuși, că în acel răstimp, absolut întâmplător, am citit la rând niște cărți recente care au fie ca personaj central, fie ca obiectiv lăturalnic Arara­tul. Cum se adunaseră câteva titluri, m-am simțit dator să le aduc la cunoștința altora și, întrucât era un pachet destul de omogen, am pregătit un dosar unitar de recenzii, iar pentru ca treaba să fie dusă la un capăt onorabil, m-am pornit să-l îmbogățesc. Am extras din biblioteca mea personală cărți uitate, mi-am procurat apariții noi, am comandat volume mai vechi, am scotocit în colecțiile bibliotecilor publice ca să recuperez scrieri străvechi. Ceea ce a rezultat, consultând în general originale englezești și traduceri în engleză (excepție câteva în franceză și scrierile în ar­meană ale lui Abovian și Aharonian), se află consemnat în selecția din paginile următoare, aranjată în ordinea cronologică a publicării lucrărilor, ca să dea imaginea unei desfășurări istorice a prezenței Araratului în lucrările celor care l-au abordat fizic sau mental și au lăsat mărturie despre el.

Inițial, o parte din acest volum – mai exact, un grupaj de 17 texte – a apărut ca supliment pe luna mai al revistei „Ararat” din Bucu­rești, 2015. Cum operația depistării de cărți referitoare (fie și parțial) la masivul protagonist al acestei lucrări a continuat, a apărut implicit ideea cuprinderii tuturor prezentărilor – de-acum mult mai numeroase – într-o carte. Iat-o în paginile care urmează.

Sergiu SELIAN

Este o onoare pentru mine ca jurnalist dar și coleg al domnului Sebesi Karen să am ocazia să îmi exprim câteva gânduri despre un proiect editorial de excepție. Priceperea și talentul de a tranforma într-o carte un șir de emisiuni,  mărturii  și reportaje de televiziune realizate în anul 2015, cu ocazia Centenarului Genocidului împotriva poporului armean, nu este la îndemâna oricui. Ai nevoie de abilități jurnalistice, cultură, imaginație și bună credință.

După primele pagini de lectură iți dai seama că nu este vorba de o simplă transcriere a materialului de televiziune difuzat de TVR Cluj. Folosind un mixaj între tehnica jurnalismului de televiziune, a jurnalismului de presă scrisă și cea a cercetării științifice, la care se adaugă  inserarea unor opinii, puncte de vedere avizate și mărturii obținute prin întrebări bine formulate, colegul Sebesi Karen a reușit să crescă valoarea produsului de televiziune rezultând volumul: Strigătul sângelui nevinovat – Centenarul genocidului armean. O carte document, pe o temă de mare actualitate care vizează un capitol de istorie despre săvârșirea unor crime oribile împotriva umanității.

Romeo COUȚI,

Coordonator cu atribuții de director TVR Cluj

Victor-Vartan MESTUGEAN, (1869-1942) A fost una din figurile cele mai interesante și mai caracteristice ale comunității armene.

Din biografia sa bogată am reținut că timp de trei ani, 1913-1916, Mes­tu­gean devine directorul revistei „Universul Literar”. Urmează anii de refugiu. Re­tras și el, ca mulți alții, la Odessa, care devenise un centru pro­vizoriu al inte­lec­tua­lității ro­mânești. Editează aici, timp de doi ani, 1917-1918, ziarul „De­peșa”. După răz­bo­i, toată ac­tivitatea sa va fi dedicată ex­clusiv ope­relor și proble­me­lor arme­nești. După o scurtă co­laborare la „Acțiu­nea Ro­mâ­neas­că” este numit, în 1920, director al Școlii ar­mene din București. În 1919 se reînființează Uniunea Ar­menilor din România iar V. Mestugean este numit di­rector de cancelarie al acestei instituții, post pe care l-a de­ținut până în ultima zi a vieții sale. A fost membru în co­mitetul executiv al Epar­hiei Armene din Ro­mânia (1922-1932). A fost ales în Comi­tetul de Patronaj al orfelinatului de la Strunga (1923-1925). Prin 1927, în timp ce era membru al Epi­tro­piei bisericii armene a luat parte la înființarea Bibliotecii Centrale Armene din Bucu­rești. În 1924, Mestugean pune bazele revistei „Ararat”. Timp de 18 ani „Ararat” a apă­rut cu o punctualitate ireproșabilă.

Odată cu el „moare” și îndrăgita pu­bli­ca­ție „Ararat”, care reapare a­bea după evenimentele din decembrie 1989, sub egida Uniunii Armenilor din Ro­mâ­nia. Din lucrările lui V. Mestu­gean amintim: „Getta” – roman, (1916); „Schițe și Filme”, scurte po­vestiri publicate în „Universul” și adunate de au­tor într-un volum; „Bucu­rești-Sahara” și „Ierusalim”, scrise respectiv în anii 1913 și 1914, memoriale de călătorii.

Editura Ararat, la 100 de ani de la naștere, și-a propus să retipărească o parte din scrierile sale. Prima carte publicată sunt aceste note de călătorie intitulate „Ierusalim”.

  •  
  •  

One Response to NOUTĂȚI EDITORIALE