Sergiu Selian

NOTE DE LECTOR / Eric Bogosian : Operația Nemesis

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Eric Bogosian (n. 1953, Massachusetts) este actor, dramaturg, romancier, istoric nord-american de origine armeană. Absolvent al prestigiosului Colegiu de artă Oberlin din Ohio, s-a afirmat ca autor, producător și interpret de spectacole teatrale, îndeosebi o serie de șase one-man show (monologuri) reprezentate off-Broadway în anii 1980-2000. Monologurile lui au mai fost interpretate de alți actori în Argentina, Brazilia, Italia, Polonia. Bogosian a jucat în filme regizate de Woody Allen, Robert Altman, Atom Egoyan (Ararat), Taylor Hackford, Agnieszka Holland. A pus în scenă spectacole de coregrafie la New York și a realizat filmul documentar Bringing Back Ballanchine cu New York City Ballet. Este autor a trei romane și șase piese de teatru. A fost finalist în nominalizările la Premiul Pulitzer cu piesa Talk Radio. Este deținător al premiilor Obie (de trei ori) și Drama Deck. La festivalul internațional al filmului de la Berlin, în 1989, a primit Ursul de argint pentru realizare de excepție cu filmul Talk Radio regizat de Oliver Stone pe scenariul său, după piesa de teatru omonimă.

Pe lângă cele trei romane, Eric Bogosian a scris o monografie despre lichidarea capilor Junilor Turci de către justițiari armeni, intitulată Operation Nemesis și supraintitulată The assassination plot that avenged the Armenian Genocide (Complotul de asasinare care a răzbunat Genocidul armenilor). Editată în 2015 de Little, Brown and Company (diviziune a grupului Hachette Books) cu filiale în New York, Boston și Londra, scrierea lui Eric Bogosian reia subiectul abordat în 1985 de francezul Jacques Derogy sub același titlu (și cu un subtitlu similar), carte reeditată în anul comemorativ al centenarului Genocidului, căruia îi este dedicată și această nouă versiune, cea americană (mai există o Operație Nemesis scrisă în germană de Rolf Hosfeld). De menționat că volumul lui Derogy a fost publicat în traducere engleză în 1990, de Editura Transaction, cu titlul didactic, eufemistic și excesiv de lung Resistance and revenge: The Armenian assassination of the Turkish leaders responsible for the 1915 massacres and deportation

Cartea lui Bogosian, concepută de data aceasta de un armean, dar, desigur, bazată pe aceleași date documentare privind cea mai spectaculoasă și misterioasă conspirație a secolului trecut, este dedicată bunicilor autorului, Rose, Lucy, Karekin și Megerdich (Mgrdici). Un caracter personal are și introducerea, în care autorul ni se confesează cum bunicul Megerdich îi istorisea povești apocaliptice cu călăreți sadici și cu biserici incendiate, instruindu-l concluziv: „Dacă întâlnești un turc, omoară-l!”. Și Bogosian continuă făcând o scurtă cronică a familiei sale, pornind de la tatăl lui Megerdich, Ovygin Jamgochian (Hovaghim Jamgocian), care, după ce emigrase în SUA în anii 1890, obținând chiar cetățenie americană, făcuse greșeala de a reveni în „țara veche”, unde lăsase o soție și un fiu, pentru ca acolo să fie recrutat de Junii Turci care nu i-au recunoscut cetățenia străină și l-au expediat într-un batalion de muncă, drept care a dispărut fără urmă. Mai mărturisește autorul că, în mediul american în care se născuse el, deși îi plăceau bucatele și cântecele armenești, nu și-a revendicat vreodată rădăcinile. Abia când a citit Black dog of the fate de Peter Balakian și A problem from the hell de Samantha Power a început să se intereseze îndeaproape de fapta lui Soghomon Tehlerian, tânărul armean care l-a ucis pe Talaat Pașa. Apoi, a descoperit cartea lui Derogy și a scris propria sa narațiune „pentru că n-am avut încotro”: Operația Nemesis, a unui grup controversat, învăluit în norii mitului – scrie el – a cerut o atenție sporită în comparație cu un simplu scenario, iar relatarea ei a însemnat cinstirea amintirii.

Prologul, care urmează introducerii, este rezervat actului justițiar al lui Tehlerian, după a cărui consemnare lapidară sunt enumerate celelalte acțiuni tiranocide ale justițiarilor armeni, conchizându-se: „Operația Nemesis a fost o conspirație fără precedent, menită să răzbune un genocid modern fără precedent.” Dar lui Tehlerian autorul îi consacră toată partea a doua a cărții sale, preț de cinci capitole, pe o întindere de 140 de pagini dintr-un total de 300 ale textului propriu-zis. Sunt detaliate acolo biografia, pregătirea actului, făptuirea lui, procesul cu citate copioase din intervențiile judecătorului, procurorului, avocatului etc.

Ce se știe mai puțin despre Tehlerian este că el, înainte de a-l fi asasinat pe Talaat, mai comisese un act de răzbunare omorând… un armean, dar trădător, pe nume Harutyun Megerdichian (Mgrdician), care furnizase autorităților otomane numele și domiciliile armenilor arestați ulterior, în seara de 24 aprilie 1915. În contrast cu indiferența bizară și condamnabilă a locuitorilor armeni ai Constantinopolului față de mârșăvia conaționalului lor, aceștia limitându-se la comentarii lăturalnice, Tehlerian l-a urmărit pe muhtarul armean (un soi de primar de cartier) vreme de câteva săptămâni până ce într-o seară l-a împușcat prin fereastra locuinței aceluia, pe când petrecea cu niște musafiri. După cum consemnează în autobiografia sa, Tehlerian a regretat imediat că nu își ochise victima în cap, ci în piept, fiindcă Mgrdician fusese doar rănit, însă grav, iar la spital totuși avea să moară. Similar, un alt justițiar, Arșavir Șiraghian, l-a omorât pe Vahe Ihsan (Yesaian), colaborator al poliției otomane, căreia acela îi procurase nume și adrese de armeni, iar un camarad al lui Șiraghian, Arșag Yezdanian, l-a ucis pe trădătorul Hmaiag Aramianț.

Punerea în pagină a preludiului Operației Nemesis este minuțios realizată în prima parte a volumului, care expune condițiile istorice prealabile ale premiselor și săvârșirii Genocidului armenilor în Imperiul Otoman în context mondial. Iar partea a treia trece în revistă celelalte acțiuni ale grupului justițiar, după care o menționare logică a activității organizației ASALA precede finalul adus în actualitatea de atunci a centenarului Genocidului.

Sergiu Selian

  •  
  •