Redactor

În “România literară” nr.46/47 din 8 noiembrie

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

                                    PRIMA  PICTURĂ SINTETICĂ DIN  ANATOLIA

            După cum a anunţat recent agenţia de presă Anadolu, prima pictură sintetică din Anatolia a fost folosită cu 2700 de ani în urmă de civilizaţia armeano-urartiană, descoperire făcută recent de oameni de ştiinţă din Turcia. Ei şi-au dat seama la ce nivel de civilizaţie se ajunsese cu aproape trei milenii în urmă în regiunea care corespunde cu zona lacului Van şi a muntelui biblic Ararat, regiune care a fost leagănul istoric al poporului armean.  Săpăturile arheologice au avut loc în regiunea fortăreţei Ayanis, construită lângă lacul Van de către regele urartian Russa II (cca. 685-645 î.Hr.), fiind unul dintre cele mai frumoase edifici ale epocii. Înainte de această pictură sintetică, asemenea picturi fuseseră descoperite în Egipt, primind denumirea de „albastru egiptean”.

                        O  REMARCABILĂ  CERCETARE  A  GENOCIDULUI  OTOMAN

 Editura Harvard University Press a dat publicităţii recent volumul „The Thirty-Year Genocide” (Turkey’s Destruction of its Christian Minorities, 1894-1924) al istoricilor Benny Morris şi Dror Ze’evi, profesori la Departamentul de Studii ale Orientului Mijlociu de la Universitatea Ben Gurion din Negev, Israel. Această amplă lucrare (672 pagini, 30 fotografii, 7 hărţi şi 2 tabele) face o analiză amănunţită a evenimentelor care au avut loc între 1894 şi 1924 pe teritoriul Imperiului Otoman, când trei valuri de violenţă au alungat minorităţile creştine din Anatolia, care înainte reprezentau 20 la sută din populaţie – armeni, greci şi asirieni –  fiind reduşi astfel la 2 la sută.

Mulţi istorici au tratat aceste valuri de violenţă drept evenimente distincte, izolate, iar guvernele turceşti succesive le-au prezentat ca o nefericită secvenţă de accidente.  Volumul acesta este prima relatare care arată că cele trei minorităţi creştine din Anatolia au fost alungate cu un efort intenţionat. Anii în discuţie, cei mai violenţi din istoria recentă a regiunii, au început în timpul domniei sultanului otoman Abdul Hamid II, au continuat sub regimul Junilor Turci şi s-au sfârşit în primii ani ai Republicii Turcia, fondată de Kemal Atatürk.

În ciuda dramaticului ritm  de  islamizare din timpul autocraţiei sultanului şi până la perioada republicanismului de după Primul Război Mondial, politicile de anihilare au fost deosebit de constante, cu un continuu recurs la crime premeditate în masă, deportări ucigătoare, convertiri forţate, violuri în masă şi răpiri brutale. Încă un lucru a fost constant – strigătul de chemare la jihad. Când nu se justificau învăţăturile Islamului, uciderea a două milioane de creştini s-a efectuat prin apelul calculat către turci, pentru crearea unei naţiuni musulmane pure.Volumul a fost recenzat de publicaţii precum „New York Times Book Review”, „The Independent”, „National Herald”, „Svenska Dagbladet ş.a., subliniindu-se remarcabila şi impecabila cercetare a celor doi autori, care prezintă unele dintre cele mai înspăimântătoare evenimente ale istoriei moderne.

“Romania literara” nr.46/47 din 8 noiembrie

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *