Redactor

MERIDIANE în “România literară” nr. 2 (18 ianuarie 2019)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

O  VERSIUNE  VIRTUALĂ

            În toamna anului 2018, în urma unui incendiu devastator, cel mai vechi muzeu din Brazilia – Muzeul Naţional – a fost transformat în scrum. A fost distrusă cea mai mare parte a celor 20 milioane de obiecte pe care le adăpostea. Situat în Rio de Janeiro, acest muzeu a fost creat în urmă cu 200 de ani, în 1818, de către Dom Joăo VI, monarhul Regatului unit al Portugaliei, Braziliei şi Algarvelor. Cladirea sa maiestuoasă, cu o suprafaţă de 13.000 m.p., era situată în partea de nord a oraşului. Transformat în institut de cercetări, Muzeul a achiziţionat apoi importante colecţii de geologie, paleontologie, botanice, zoologice şi antropologice. În 1946, instituţia a fost încorporată în Universitatea Braziliei (redenumită în 1965 Universitatea Federală din Rio de Janeiro). Astfel, muzeul a devenit situl unui program de studii superioare în antropologie al Universităţii, care a format cercetători de pretutindeni.

            Colecţiile muzeului prezentau obiecte rare din lumea întreagă, dar şi o bogată colecţie de artefacte braziliene. Colecţia sa de artă egipteană, compusă din 700 de obiecte, devenise cea mai mare din America Latină. Totodată o deţinea pe „Luzia”, cea mai veche fosilă umană descoperită în Brazilia în 1974, reprezentând rămăşiţele unei femei, datând de 12.000 de ani.

            Incendiul a distrus clădirea centrală (in imagine), care adăpostea colecţiile principale şi două expoziţii temporare, arhivele instituţionale, materialul şi fondurile unor numeroşi cercetători, în plus, documentaţii şi colecţii de nevertebrate,  de paleontologie, arheologie şi antropologie, printre care şi înregistrări ale unor limbi vernaculare din America de Sud. 

            Din fericire, într-un alt capăt de lume, în Armenia, există un proiect interactiv intitulat „360 Stories”. Acesta permite o călătorie virtuală în ţara de la poalele Araratului, acoperind circa 120 de situri turistice, disponibile pe hărţi furnizate de Google. „Programatori armeni care au vizitat Muzeul Naţional al Braziliei, vor participa la crearea unei versiuni virtuale a acestui muzeu” care a ars recent, a anunţat Albert Poghosyan, cofondator al programului „360 Stories”. Acest proiect cuprinde deja 4.000 de poveşti, dintre care cele mai multe sunt scrise de dezvoltatori ai unor programe de software.. „Proetenii noştri din Brazilia ni s-au adresat şi le vom furniza toate fotografiile şi filmele video pe care le-am realizat la Muzeul Naţional al Braziliei”, a declarat A. Poghosyan.

„CREŞTINI  DIN  ORIENT”

            Editura belgiană (francofonă) Mardaga a publicat recent volumul „Chrétiens d’Orient, Mon amour” (274 pagini), coordonat de Marie Thibaut de Maisières şi Simon Najm, o carte deopotrivă mărturie şi militantă, realizată de 46 autori şi 2 fotografi.

            Autorii sunt istorici, clerici, jurnalişti, cetăţeni angajaţi, victime ale unor atentate sau războaie, refugiaţi politici, profesori universitari. Ei sunt belgieni, libanezi, armeni, francezi, palestinieni etc., care şi-au unit talentele pentru a face cunoscute istoria (de 2000 de ani), viaţa, locul, dramele, persecuţiile şi perspectivele creştinilor din Orient. Volumul cuprinde şi un reportaj despre Nadia Murad, care nu luase încă Premiul Nobel pentru Pace.

            „Această carte nu este un dicţionar”, precizează Marie Thibaut de Maisières, una dintre coordonatoarele lucrării, ci „o declaraţie de dragoste clasată în ordine alfabetică”. În cronica din „Le Carnet et les Instants”, revista literelor belgiene frncofone, cartea este apreciată drept „inteligentă şi utilă”.

  • 4
  •