Mihai Stepan Cazazian

MEDICI ARMENI DIN TRECUT ŞI PREZENT

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

ana-aslan

Ana Aslan

De la început trebuie să spunem că nu deţinem date documentare exhaustive privind medicii armeni din comunitatea din România, care au profesat în deceniile trecute sau mai aproape. De aceea vom evoca, pe scurt, numai acele nume care le cunoaştem din diferite surse scrise la care am avut acces.

Vom vedea că printre medicii armeni din Romînia au fost şi precursori, deschizători de drumuri, fondatori de specialităţi noi, inventatori, unii celebrii pe plan mondial chiar, membrii ai Accdemiei Române, Senatori ,Deputaţi, Miniştii ai Sănătăţii, autori de cărţi de specialitate şi tratate de medicină, terapeuţi şi chiriugi vestiţi, profesori universitari şi conducători de doctorate.

Astfel, acum 80 de ani se evidenţiau în Bucureşti, medicii M.Beghean, internist şi boli de femei, (str.Viitor 82) , Dzeron Furungian, interne şi BTS, (Calea Moşilor 242, telefon-203 / 93)  şi A. Lazarian (Popa Petre 8) .

Mai amintim pe stomatoloaga Kestanian-Tatarian (Ion Maiorescu 33, apoi Calea Moşilor) Trebue menţionat şi farmacistul Krikor Boiagian (Bd Elisabeta 94).

În provincie menţionăm pe stomatologul dr.Arsen Demirgian (Silistra, strada General Istrate 10), Tehnicianul dentar Mardiros Der Sahaghian (Silistra, Str Gen Istrate 10), în anii când Cadrilaterul era în România.                                                                Doctor Salpi (Sahaghian) (Cezareea, 1884), Facultatea de medicina, in Franţa. A publicat şi lucrări literare, specializat în  ORL, (Balcic, Matei Basarab, 18) El a profesat ulterior în Bucureşti apoi la Constanţa. Ovanez Smsarian chirurg, mamoş, (Galaţi, str Perlea 17) mutat apoi în Bucureşti (Bd Ferdinand) . Dr Smsarian era practic mamoşul comunităţii armene din Bucureşti. Majoritatea mamelor din perioada interbelică au născut cu Dr. Simsarian, specializat la Paris la Spitalul Salpetrerie.

De unii slujitori a lui Hippocrate armeni, literatura memorialistică s-a ocupat mai mult.

Iată pe cîţiva dintre aceştia :

Karakaşian Eduard, de fel din Bazargic (1928) chirurg oftalmolog. Medicina a studiat-o la Cluj (1952). Medic militar la Timişoara, apoi la spitalul judeţean din Constanţa.Era poliglot şi a tradus în română lucrări de specialitate.

Krikorian Avedis, născut în Egipt (1907) .Absolvă facultatea de medicină la Bucureşti (1936). Lucrează ca medic generalist până la pensionare (1977) . A predat anatomia şi igiena la Misakian-Kesimian şi a acordat consultaţii la Dispensarul Deşliu, care funcţiona gratuit pentru comunitate la adresa din Spătarului 15. Medic militar în timpul celui de al doilea război pe ambele fronturi.

Mirahorian Levon (Roman, 1895) Absolvă facultatea de medicină la Cluj (1924) Se specializează în Franţa în domeniul parapsihologiei. În 1926 avansează ideea importanţei emisferei drepte a creerului, acceptată apoi de toţi specialiştii. Membru a mai multor comitete internaţionale de specialitate. Participă la mai multe congrese internationale. Demonstrează hipnoza la distanţă.

În 1902 găsim pe Manukian Haig,  farmacist,

K_Pambuccian_06030139

Krikor Pambuccian

Pambuccian Krikor. Profesor, dr. în medicină,. (Adana , 1915) Şeful catedrei de anatomie patologică de la fac.Medicină din Bucureşti.Numeroase lucrări de specialitate. Deputat. Preşedinte a Consiliului Eparhial. Diagnostician remarcabil, iubit de studenţi, apreciat de toţi membrii comunităţii faţă de care a fost apropiat şi săritor la orice solicitare.

Papazian Agop, (Focşani, 1901) Facultatea de Medicină Bucureşti(1927).

Papazian Sarkis (Silistra, 1903) specialist ORL. Stagii la Paris, Viena şi Berlin. Funcţionează la spitalele Filantropia şi Colentina. Devine medicul Operei Naţionale Române. Supranumit « Medicul vocilor de aur ».

Popovici Andreas (Suceava ,1809) Medic..Autorul volumului ,,Arta longevităţii ; în limba armeană, tradusă apoi în română. Menţionat de scriitorul Hagop Baronian din Istambul.

Marta Rainer-Trancu. (1875) Prima femeie chirurg din România. Facultatea de medicină la Iaşi. Din 1904 fucţioneaza ca medic chirurg la spitalul  Colentina din Bucureşti.

Ervant Seropian (Constanţa, 1923). Cardiolog. Fondatorul studiilor de alergologie din România. Autor a peste 350 de lucrări de specialitate. Cunoscut în lumea medicală internaţională. Un laborator al facultăţii de medicină din Bucureşti poartă numele său.

Gabriel Tatos (Fălticeni 1871) Medic primar al oraşului Fălticeni.

Vartan Vartanian (Ploieşti, 1924) Dr in medicină. Facultatea de  medicină la Cluj. (1951)

Eugen Aburel (1899) Medic obstetrician. Dr in medicina(1927), Specializări in Franţa .Stabilit la Bucureşti 1951.

Iacob Anencov, medic şi artist plastic. Născut la Hânceşti. A expus în numeroase expoziţii din ţară şi peste hotare.

Ana Aslan (1897) prof dr membru al Academiei Române. Director general al Institutului  de Geriatrie din Bucureşti, pe care l-a şi înfiinţat. . Fondatoarea scoli româneşti de geriatrie si gerontologie.deţnătoare a mai multor brevete e invenţii.

Gheorghe Assaky (1855, Iaşi) Nepot a lui Gh Asachi. Studii de medicină in Franţa. Participă la războiul de independenţă din 1877. Carieră univesitaraă în Franţa. Apoi la catedra de clinică chirurgicală la facultatea de medicină Bucureşti.

Dumitru Bagdasar

Dimitrie Bagdasar

Dimitrie Bagdasar (Roşieşti,1893) Prof Neurochirurg. Specializare în SUA (1927-29) Ministru al Sanătăţii (1945-46) membru al Academiei Române.

Christea Buiucliu (Roman,1857). Facultatea de  medicină din  Paris. Revine ,după specializari în Franţa la Bucureşti (1884) Profesor  la facultatea de Medicină. .Deputat si senator,

Bogdan Chessim, colonel-medic (Botoşani,1827) ,Participant la războiul din 1877.

Mardiros Ciomac (1862) General-medic Facultatea de  medicină din  Viena (1887) A înfiinţat nave-spital pe Dunăre.

Simion Ciomac (1903) medic radiolog. Facultatea de medicină din Bucureşti Sef al clinicii de radiologie de la Colţea.

Iacob Iacobovici (Costeşti,1879) Profesor la facultatea de  medicină. Fondatorul şcolii de chirurgie romînească.   Membru fondator al Academiei de Medicină, )(1935) .Activeaza la Cluj apoi Bucuresti Senator. Autor a numeroase lucrări de specialitate.

691632976278602196524053-5929864-700_700

Iacob Iacobovici

Ana Murguleţ-Kalustian, medic psihologie infantilă. Peste 300 de lucrări de specialitate publicate şi participări la numeroase congrese şi conferinţe din străinătate.

Bergi Aşgian (Constanţa, 1924). Facultatea de medicină la Cluj.(1949). Neurolog, psihiatru, Doctor în medicină, neurologie (1969). Premiul Gh.Marinescu al Academiei Române.Profesor universitar.  A publicat numeroase cărţi de specialitate, articole în reviste de profil. A fost distins cu nemeroase premii şi diplome, Ordinul Serviciul Credincios din partea Preşedintelui României (2003)

Florin Eduard Exergian (Bucureşti 1949) Neurochirurg. Facultatea de medicină Bucureşti(1972) Şef clinică. Specializare : chirurg spinal. Membru  corespondent al Academiei de Ştiinţe medicale (1998)

Mircea Ghemigian (Bucureşti, 1959) Facultatea de Medicină Bucureşti(1985). Chirurg, la Spitalul de Endocrinologie CI Parhon din Bucureşti. Dr. în medicină (1999). Specializări în Elveţia, Portugalia, Grecia, Franţa, etc. Participări la numeroase congrese (Franţa, Spania, Ungaria, Italia etc).

Nazarian Zare (Rakka, 1958) . Studii la Academia de Studii Economice din Alepp (1980), Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi (1981-87) Dr. în medicină (1997). Medic chirurg la Spitalul Sf Spiridon, Iaşi. Participări la conferinţe pe teme de chirurgie (Franţa, Germania, Elveţia, Grecia, Italia, Anglia). Iniţiază repararea bisericii armene din Iaşi.

Ovanes Tavitian (Cetatea Alba 1931) Facultatea de Stomatologie Bucuureşti (1967) ,Practică stomatologie la Constanţa, pe uscat şi pe vase.

Aram Tumaian (Constanţa, 1935), Facultatea de Medicină Bucureşti (1961) Medic anestezist la Spitalul de Urgenţă Bucureşti. Stabilit din 1974 în SUA.

Maricel Burdea (Bacău, 1917), profesor Dr. Facultatea de medicină Iaşi (1943). Specializare în Franţa (1948). Doctoratul in medicină (1962). Dr docent (1974) Medic pediatru a reprezentat medicina românească la Paris, Grenoble, Istanbul, Atena, Belgrad, Gdansk, Verona, Praga, Berlin etc.

Christea Burdea (Roman, 1857), Facultatea de medicină din Paris. Practică la Bicetre, Tenon, Charite, Titlu de doctor în 1883. Profesor la facultatea de medicină din Bucureşti.

Agop Hazarian (Ploieşti, 1933). Facultatea de medicină Bucureşti (1959). În 1976 emigrează în SUA.

Vartkes Varujan Margarian (Ploieşti 1934). Facultatea de medicină Bucureşti (1958). Medic radiolog la Spitalul Brâncovenesc.

Emanuel Nazaretian (Cernavodă 1957). Facultatea de medicină la Tg Mureş (1984). Masterat Universitatea Al.I. Cuza (2004) Medic generalist.

Ioan Serafim (Bucureşti, 1783) primul bucureştean care a obţinut titlul de doctor. (Paris, 1815). Medic personal a muhafizului Mehmet Selim Paşa, şi a lui Grigore Ghica Vodă. A fost apoi numit oficial la Spitalul Colţea.

Dr. M. Kehaian, stomatolog în anii 1960 în Bucureşti.

Dr. M.Haciaturian, medic primar stomatolog, (1972) Bucuresti.

Gabriel Socor (Iaşi 1848) Primul profesor de fiziologie umană (1881-1913) la facultatea de medicină din Iaşi. Specializat în Germania.

Am mai putea adăuga şi medicii  din ultima generaţie care, după terminarea studiilor în România,  sunt în curs de specializare în străinătate, ca de exemplu Alexandru, Haciaturian, Moldoveanu, Sarafian şi alţii.

Fără îndoială că, din lipsă de informare, probabil au fost omise unele nume de medici tot atât de importanţi ca şi cele menţionate. Rămâne ca cineva de specialitate să scrie o lucrare cu titlul, de pildă, Contribuţia armenilor la medicina din România  sau un titlul similar.O lucrare ce neapărat trebue scrisă. Noi aici nu am avut alt scop decât să tragem un semnal asupra acestui aspect nu lipsit de interes.

 Arpiar Sahag.

  • 28
  •