Mihai Stepan Cazazian

MĂRTURII / Din poveștile care învăluiesc Hagigadarul…

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

DSCN1898

 

Atunci când vorbim cu persoanele vârstnice, aflăm o mulțime de istorioare, unele mai nostime decât celelalte.

Așa este și cazul mănăstirii Hagigadar. De fapt, nu ar trebui să ne uimească, căci Hagigadarul este legendar și recunoscut ca un loc în care se face mult bine spiritual.

Mama doamnei Cecilia Ungureanu, doamna Matilda Merțanu, născută Kristel, este protagonista unei asemenea întâmplări. Părinții dumneaei, Dikranuy, născută Mezighian, și Ludwig Kristel, au locuit o perioadă la Hagigadar. Au avut parte de bucurii, dar și de necazuri, căci le-au murit primii copii. Matilda a fost botezată la Hagigadar, la vârsta de aproximativ patru ani, însă fetița i-a alergat bine pe părinți, pe nași și pe preot în jurul bisericii, căci nu voia nici în ruptul capului să asiste la propria sa slujbă de botez! Fetița aflase că toți frații și surorile ei muriseră și fuseseră botezați de aceeași persoană. Atunci, nașii i-au promis un cadou, dacă acceptă să fie botezată. Fetița, convinsă de primirea cadoului, a acceptat.

Coana Tinca este protagonista unei alte întâmplări tragi-comice la Hagigadar. Ea nu s-a refugiat în timpul celui de-al doilea război mondial, a apărat Hagigadarul de invazia rusească, nu le-a permis să intre în biserică – rușii voiau să intre în biserică cu caii! -, iar rușii, de ciudă, au tras cu puștile prin ferestre (urma de glonț din biserică a fost îndepărtată cu ocazia lucrărilor de restaurare) și au adus…bălegar în curtea bisericii (scrisoarea coanei Tinca, scrisă Arhiepiscopului din acea vreme, stă mărturie). Unul dintre ruși a vrut să intre în biserică, coborând de pe acoperiș, dar coana Tinca s-a rugat Celui-de –Sus ca rusul să nu aibă sorți de izbândă: ”Dă, Doamne, să cadă!” Și chiar a căzut!

Două istorisiri cu final fericit: un copil botezat și un rus cu gânduri rele anihilat.

Corina DERLA

 

 

  • 34
  •