Redactor

Mărţişorul şi Mucenicii

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Este al treilea an de când studenţii Facultăţii de Litere, Secţia Italiană – Engleză a Universităţii Lingvistice de Stat Valeri Brusov din Erevan studiază limba română. Tânăra profesoară Maria Epatov, absolventă a Facultăţii de Litere a vestitei Universităţi Mihăilene din Iaşi a reuşit să organizeze procesul de predare ştiinţific – metodologic în aşa fel încât studenţii, în număr de 60, împărţiţi în trei grupe, frecventează cursurile cu mare plăcere şi sârguinţă. Cu concursul Rectoratului Universităţii , Institutului Limbii Române de la Bucureşti şi al Ambasadei României la Erevan, aici au fost create condiţii didactice şi metodologice favorabile de studiere a limbii române: o sală de clasă special amenajată, manuale, materiale didactice audio – vizuale şi o bibliotecă. În afară de orele de studiu, profesoara Maria Epatov  are un program de geografie regională şi extraauditorială , privind participarea studenţilor la diferite acţiuni desfăşurate cu sprijinul Ambasadei României la Erevan sau la AOKS – Asociaţia de relaţii culturale cu străinătatea , scopul acestora fiind promovarea economiei, istoriei, culturii române şi reciproc armene şi aprofundarea sentimentului de prietenie frăţească seculară dintre popoarele armean şi român.

Prima temă a lecţiei din ziua de 9 Martie a fost Mărţişorul. Au fost prezenţi: Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României, Excelenţa Sa Crina Prunariu, colaboratorii Ambasadei, rectorul Universităţii Lingvistice de Stat Valeri Brusov , prof. dr. Suren Zolyan, decanul Facultăţii de Litere, prof. Lusine Fljyan şi alţi profesori. Profesoara Maria Epatov a vorbit despre cinci legende referitoare la Mărţişor, a explicat materialul lingvistic cu participarea activă a studenţilor, cu diferite exerciţii şi teste formative , cu proiectare de slide-uri pe un ecran mare. Studenţilor le-a dat diferite însărcinări, le-a dăruit câte un mărţişor şi a explicat că firul roşu este simbolul iubirii, iar cel alb al purităţii. Conform tradiţiei, în ziua de 1 Martie, bărbaţii şi băieţii dăruiesc bunicilor, mamelor, surorilor şi fetelor câte un mărţişor.

A doua temă a lecţiei a fost Pătimirea Sfinţilor Mucenici de la Sevastia – Sebastia în Armenia istorică occidentală, ocupată succesiv , în decursul secolelor, de romani, de bizantini şi de turci care, în anul 1915 au deportat şi masacrat populaţia aborigenă armeană. Tema a fost explicată printr-o prezentare PowerPoint. Prigonirea împotriva creştinilor din Imperiul Roman, începută în anul 64 sub împăratul Nero(54-68), s-a transformat într-o foarte cruntă persecuţie sub împăratul Diocleţian (284-305). Să menţionăm că, în Armenia, în anul 301, Sfântul Grigore Iluminatorul l-a botezat pe regele Tiritad şi poporul în apele Eufratului şi astfel Armenia a devenit prima ţară creştină. Abia în anul 313, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a acordat libertate credinţei creştine prin edictul de toleranţă religioasă de la Mediolanum (Milano). După acest edict important din viaţa Bisericii Creştine, au mai fost prigoniri împotriva credinţei în Iisus, sub împăratul Liciniu(între 320 – 324) şi Iulian Apostatul(361-363). Păgânul împărat Liciniu, venind la Sevastia ocupată de soldaţii romani, a aflat că printre ei sunt şi creştini. El a ordonat guvernatorului Agricola întoarcerea soldaţilor romani de la noua credinţă. Agricola i-a obligat pe creştini, în numar de 40, între care erau Chirion, Candid şi Domnos, să renunţe la credinţa lor. Văzând că nu se supun ordinului guvernatorului, au fost întemniţaţi opt zile, bătuţi cu pietre şi ademeniţi cu daruri. Pietrele, în loc să îi lovească pe creştini, se întorceau şi îi loveau pe cei care îi chinuiau. Însuşi Agricola aruncă o piatră care se întoarse înapoi şi îl lovi drept în faţă. Chinurile grozave au continuat, dar creştinii, însufleţiţi de credinţa adevărată, au cântat psalmi şi s-au rugat împreună. În noaptea spre 9 martie apa lacului îngheţat în care erau ţinuţi cei 40 de mucenici s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Dimineaţa sfinţii erau în agonie. Atunci li s-au zdrobit picioarele şi cei 40 de credincioşi au luat cununile muceniciei.

Biserica prăznuieşte sărbătoarea celor 40 de Mucenici în fiecare an la 9 martie, când se amintesc toţi creştinii mucenici ai tuturor veacurilor. Populaţia aborigenă armeană din Imperiul Otoman, care în anii 1915-1923 a fost supusă primului genocid nemaivăzut în istoria omenirii civilizate, trebuie să fie inclusă în rândul mucenicilor care au fost chinuiţi şi masacraţi, dar nu şi-au abandonat credinţa.

În ziua de 9 martie, femeile pregătesc diferite feluri şi forme specifice de prăjituri şi biscuiţi, numite mucenici ,pe care le duc la biserică spre a fi binecuvântate şi le împart rudelor şi cunoscuţilor. Forma simbolului infinitului aminteşte de viaţa veşnică a sfinţilor Mucenici, gustul dulce reprezintă fericirea vieţii pe care au primit-o, nuca aminteşte de îmbrăţişarea mucenicilor din lacul îngheţat, aromele amintesc de multele bucurii din viaţa de apoi. Mucenicii sunt pregătiţi pe foc, pentru a se aminti de chinurile la care au fost supuşi Sfinţii Mucenici. Studenţii şi invitaţii au fost serviţi cu mucenici, pregătiţi de doamna Simona Găvănescu şi prof. Maria Epatov în prealabil.

Prigoanele împotriva credincioşilor bisericii creştine au servit ca subiect în arta şi literatura universală. Astfel, clasicul francez Pierre Corneille(1606-1684) este autorul tragediei Polyeucte, în care eroul, ofiţerul roman cu acelaşi nume, este jertfă a prigonirilor anticreştine. Pe aceeaşi temă, compozitorul italian Donnizetti a compus opera cu acelaşi titlu, care figurează în repertoriul Teatrului Academic Operă şi Balet Al Spendiarian din Erevan. Scriitorul polonez Henrik Sienkiewicz(1846-1916), laureat al premiului Nobel, este autorul renumitului roman Quo vadis. Autorul descrie prigoanele la care au fost supuşi credincioşii romani în timpul împăratului Nero. Creaţiile arhitecturale monumentale, bisericile medievale Hripsime(618), Gayane(630) şi Shoghagat(sec. VII), pe ruinele căreia în 1694 a fost construită actuala biserică   au fost ridicate pentru pomenirea Sfintelor Fecioare cu acelaşi nume, care s-au jertfit pentru Crucea lui Iisus.

Ţinem să notăm că predarea acestor două teme în limba română s-a realizat cu iscusinţă, s-a aplicat metoda predării în condiţiile bi- şi uneori trilingvismului. Sensul unor cuvinte s-a explicat prin intermediul limbii engleze, uneori, mai rar, în armeană. Predarea limbii noi în comparaţie cu una sau mai multe limbi cunoscute contribuie la predispoziţia psihică pentru dezvoltarea gândirii, nivelului lingvistic, în general pentru aprofundarea, îmbogăţirea şi consolidarea cunoştinţelor.

Aplicarea elementelor de geografie regională(istorie, cultură, datini, tradiţii, ş.a.m.d.) contribuie la o mai bună însuşire a limbii studiate. Din acest punct de vedere, temele Mărţişorul şi Mucenicii, fără îndoială, au contribuit la cunoaşterea datinilor şi tradiţiilor bogate ale poporului român. Digresiunea la teme religioase, cum a fost cea a Mucenicilor, în decursul studierii limbii române, contribuie nu numai la îmbogăţirea cunoştinţelor, ci şi la aprofundarea credinţei creştine în împrejurările actuale ale relaţiilor de piaţă şi globalizare, când dictonul biblic Homo homini – amicus se transformă în Homo homini – lupus.

La sfârşitul lecţiei,  Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României, Excelenţa Sa Crina Prunariu, şi-a exprimat satisfacţia pentru ora la care a asistat, spunând că această lecţie a fost o manifestare culturală menită să contribuie la strângerea legăturilor de prietenie dintre România şi Armenia. Excelenţa Sa a mulţumit rectorului, prof.dr. Suren Zolyan, pentru aportul său la funcţionarea regulată a cursului de limbă română, profesoarei Maria Epatov pentru entuziasmul cu care predă şi studenţilor pentru sârguinţa cu care studiază limba română. Cu această ocazie, Excelenţa Sa a donat bibliotecii Lectoratului de Limbă, Literatură şi Civilizaţie Românească ediţii bilingve armeano-române din operele scriitorilor clasici Mihai Eminescu, Raffi, Avetik Isahakian şi talentatului contemporan Varujan Vosganian, precum şi valoroasele dicţionare ale lui Vartan Martaian, toate acestea tipărite la editura Ararat din Bucureşti. Ediţiile bilingve pot fi folosite în timpul orelor de traducere ca material didactic pentru studiul individual al studenţilor.

La rândul său, rectorul Universităţii Lingvistice de Stat  „V.Brusov”, prof.dr. Suren Zolyan a mulţumit Excelenţei Sale Crina Prunariu pentru atenţia şi donaţia de cărţi de literatură bilingve, precum şi profesoarei Maria Epatov pentru organizarea la un bun nivel a cursului de limbă română. Ca exprimare a recunoştinţei şi consideraţiunii sale, rectorul a înmânat Excelenţei Sale o diplomă comemorativă şi o insignă emisă cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea  Universităţii Lingvistice de Stat  „V.Brusov”.

Cursul de studiere a limbii române la care am asistat în decursul acestor 3 ani îşi justifică pe deplin scopul urmărit şi în acelaşi timp contribuie la îmbogăţirea culturală reciprocă şi aprofundarea sentimentelor de prietenie seculară armeano-română.

Hakop Arakelian, profesor docent,

Preşedintele Asociaţiei de Prietenie Armenia-România

  •  
  •