Redactor

Mai auzi pe cîte unii care spun: „Nu sînt armean decît pe jumatate!“ însa nimeni nu spune: „Sînt român doar pe jumatate!“

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Biserica Armeana din Tg. Ocna

Biserica Armeana din Tg. Ocna

Întîi de toate as vrea sa depanam cîteva povesti despre armenii din Târgu-Ocna. Mai stiti de pilda, cam cîti membri a avut aceasta filiala?

Înainte eram ceva mai multi. Acum sîntem vreo 20 de persoane însa, în ziua de azi, multi nu se mai declara armeni. Probabil din ignoranta. De pilda, în familia noastra sînt 4 armeni. Dincolo, la tanti Marioara, mai sînt înca vreo 3…

Mai auzi pe cîte unii care spun: „Nu sînt armean decît pe jum?tate!“ îns? nimeni nu spune: „Sînt român doar pe jum?tate!“ Fiindc?, dac? e s? vorbim cinstit, armeni puri au fost doar cei sosi?i în ?ara noastr? imediat dup? genocid. În rest sînt oameni care spun c? nu-s armeni fiindc? mamele lor sînt românce. Dac? e s? o lu?m a?a ??tia nici români nu sînt pentru c? ta?ii lor sînt armeni…

Pe timpuri cam cî?i armeni erau aici, în Târgu-Ocna?

Erau vreo 60-70 de persoane. Exista Preotul Sahaghian iar comunitatea întreag? se învîrtea în jurul lui ?i al Bisericii. Se ?ineau slujbe în limba armean?, se oficiau botezuri, înmormînt?ri, cununii… Toate le f?cea P?rintele în limba armean?…

P?rintele Sahaghian cînd a sosit în ora??

Venise imediat dup? P?rintele Agop Agopian ?i a murit prin 1962. ?in minte c? eu l-am prins, am asistat la o slujb? de Înviere ce a ?inut-o în Biserica de la noi, pe timp de zi. ?tiu c? m? miram, cum de nu se oficiaz? noaptea, ?i mama mi-a explicat atunci c? la armeni slujba începe la ora 19.00 ?i, indiferent de dat?, la ora aia este înc? lumin?. Ei bine, atunci a slujit P?rintele Sahaghian care, trebuie spus, a oficiat la Târgu-Ocna foarte mult, timp de vreo 45 de ani.

Deci sosise în ora? prin 1920…

Da, cam a?a… Pot verifica în acte dar cam a?a a fost… Trebuie s? mai ?ti?i c?, în cele din urm?, P?rintele Sahaghian a murit s?rac, avînd enoria?i din ce în ce mai pu?ini…

Pe de alt? parte, de curînd am mai dat de o informa?ie interesant?. Într-un volum am g?sit referiri la un preot armean ce a slujit aici între 1879-1887, plecînd apoi la Gala?i.

Comunitatea armean? din Târgu-Ocna cam în ce perioad? s-a format?

Potrivit ultimelor informa?ii se pare c? armenii s-au stabilit în Târgu-Ocna pe la 1690, pe timpul lui Duca Vod?, cînd a fost prigoana aia mare ?i au fost nevoi?i s? treac? în Transilvania.

Se spune c?, în vremea aceea, pe o parte dintre armeni i-a prins iarna, nu au putut trece mun?ii ?i au stat cu carele pe valea Trotu?ului. Abia apoi au ajuns la Frumoasa, unde s-au stabilit primii armeni ?i unde au în?l?at ?i biseric?…

Îns?, dup? mine, varianta asta e pu?in credibil?. Noi, cei din Târgu-Ocna, avem o voce a sîngelui ?i pentru asta sînt sigur de ceea ce spun, ?tiam de pild? c? aici exist? Biserica Sfîntul Neculai, care este biseric? armeneasc?. Ast?zi nu se mai spune asta dar noi ?tim c? a?a este. De ce nu ne-am fi legat de alta? ?tim sigur c? Biserica Sfîntul Neculai este armeneasc? ?i, plecînd de la ea, nu cred eu c?, sarea fiind un element de comer? atît de important, nu cred c? armenii nu s-au stabilit aici ?i înainte de 1690.

Mai ales c?, din ce spune istoria Târgului, cartierul V?leni era cel mai vechi ?i s-a înfiin?at datorit? s?rii, în jurul unei afaceri. Locul ?sta, de un hectar ?i mai bine, pe care se afl? ast?zi Biserica armeneasc? (c? nu era doar locul pe care-l vede?i azi, s-au g?sit morminte armene?ti ?i dincolo de gard, la vecini, pe unde e calea ferat? acum, pîn? sub munte…), nu cred c? nu a fost luat sau cump?rat de foarte de mult, de timpuriu. Fiindc? stra­da Armeneasc? era principala ax? prin cartierul ?sta, V?leni.

Deci totul se învîrtea în jurul s?rii iar armenii, cred eu, au fost foarte devreme aici. Nici nu se poate s? nu fi fost foarte devreme fiindc? altfel nu puteau cump?ra atîtea p?mînturi aici.

Cartierul V?leni, unde se afl? ?i Biserica Armeneasc?, a fost primul cartier locuit în Târgu-Ocna. Mai era Tise?tiul, dar el s-a format în jurul unei cet??i dacice, au g?sit ei ni?te morminte din epoca medieval?, de pe la 1300, ?i Joseniul, tot un cartier vechi, cum intri în Târg undeva pe partea stîng?, un cartier pe malul apei, avînd ?i izvoare, care a format ?i el un nucleu de locuitori… Îns?, ca importan?? economic?, a fost doar V?leni. Aici s-a concentrat nucleul de afaceri. Târgul vechi, nu ?tiu dac? mai exist? fotografii din acea perioad?, era plin de balcoane în stil oriental, rotunde, de fier forjat, de pr?v?lii înguste, cu camere de locuit ?i cur?i mici, în spate, cu draperii metalice care se tr?geau noaptea, seara… Era extraordinar. Acum ar fi fost min? de aur s? fi avut centrul vechi. Era o atrac?ie fabuloas?, am apucat o mare parte din ele…

A?a c?, dac? e s? m? întreba?i pe mine, armenii s-au a?ezat în Târgu-Ocna de timpuriu, aici, în V?leni, iar cei de la 1690 au fost dintr-un al doilea val.

Ce s-a întîmplat între primul ?i al doilea val…

Din documente n-au r?mas nimic?

N-au r?mas… Eu zic c?, în Biseric?, trebuiau s? existe documentele astea, acte de botez, de cununie… Îns? nimeni nu ?tie nimic. În Biseric? n-am g?sit nimic. Cine le-a luat, ce s-a întîmplat cu ele…

Personalit??i armene?ti din Tîrgu-Ocna mai ?ti?i?

Se ?tie, de pild?, de doctorul Iacu­bovici… Era un mare armean, fost pro­fesor, înc? se mai p?streaz? mo?iile lui undeva deasupra Salinei, m? rog, s-au împ?r?it acum… doctorul Iacubovici era pasionat de arheologie ?i a f?cut chiar cîteva descoperiri sus, la cetatea dacic?, ?i, prin anii ’30, a donat cîteva obiecte ?i muzeului ora?ului.

Muzeul ?sta mai exist??

Mai este ceva din el. Mai este… Dar s-au perindat mul?i curatori ?i, perin­dîn­du-se mul?i, a trecut perioada comunist? în care fiecare ?i-a spus c?, dac? nu pleac? de acolo cu ceva e p?cat… Cam a?a e în zona asta, î?i spun c? n-au cum s? plece dac? nu iau ceva…

?i, în afar? de doctorul Iacu­bo­vici…

Domnule, mai era aici un vice-primar, îl chema Christea Bogdan. Str?­mo? de-al P?rintelui Bogdan din Bucu­re?ti. Era negustor de vinuri, avea un han dincolo de pod ce înc? se mai p?strea­z?… A fost unul dintre primii care a avut automobil în Târgu-Ocna. Am ?i o fo­tografie cu el în ma?in?.

Mai era un fecior de-al lui, Mihai Bogdan, care a fost rectorul Universit??ii de Petrol, Gaze ?i Geologie. Din cîte ?tiu a fost ?i deputat în Marea Adunare Na­?ional?.

Apoi era Petruc? Bogdan, medic la V?ratec…

Domnule Mocanu, pomenea?i de Biserica Sfîntul Neculai, cum c? ar fi o biseric? armeneasc?…

Da.

În volumul domnului Selian g?sim o referire la acest lucru. Se spune a?a: „Armenii din localitate au mai avut o capel? în 1600 ?i o biseric?, Sfîntul Nicolae, ridicat? în 1580 ?i cedat? în 1845 – dup? ce în 1775 fusese ref?cut? – clerului ortodox român.“

Da. Este o biseric? aflat? în p?r?sire cel pu?in de 100 de ani. Unii spun c? nu ar fi armeneasc?, spun c? altarul înalt indic? doar faptul c? au fost influen?e arhitecturale. Dar influen?e din partea cui? A armenilor? Fiindc? altarul înalt este doar la armeni. Te duci în toate bisericile, oriunde te-ai duce în Târgu-Ocna, nu g?se?ti nici o alt? biseric? ortodox? cu altarul înalt. Poate o treapt? mai g?se?ti dar nu ca aici, la Sfîntul Neculai, unde este o diferen?? destul de mare.

Se spune c? au fost influen?e îns? pentru c? acolo unde se afl? biserica era un centru comercial. Îns? cine f?cea aici comer? la 1750? Românii? Care români? Cum spune ?i Niculae Iorga, pîn? la 1700 în Muntenia ?i în Moldova nu se producea nimic, totul se aducea din import. În jurul sfîr­?itului de secol XIX au început s? fac? oleac? de comer? ?i au venit evreii mai puternic, ridicîndu-se c??une­nii ?i cei de la m?n?stirea Ca?in, cei de la m?n?stire, de la Poiana S?rat?. Într-ade­v?r, aici a fost un nucleu puternic sosit de la Poiana S?rat?, ??tia ai lui Tucea, ai lui Teac?, Ciurea…Ei s-au ridicat puternic îns? abia la începutul secolului XX.

Îns? pîn? atunci nu au scos capul ?i nu se cunoa?te nimic legat de comercian?i români în Târgu-Ocna. Comer?ul îl f?ceau tot ??tia vechi. Nici nu aveau cum altfel. A?a c?, dac? biserica a fost ridicat? din nou, cum spun documentele, la 1750, cine putea s? fac? a?a ceva dac? nu tot negustorii? Îns? negustorii erau doar armeni ?i evrei.

Biserica se poate vizita? Este des­chis?? Ar trebui s? aib? un preot…

Da. Este un preot paroh care r?spun­de ?i de biserica Precista. Îns? biserica este închis?. M? rog, au disp?rut multe de acolo… ?tiu sigur, de pild?, c?, în curtea bisericii, exista o piatr? tombal? care a disp?rut. Nu ?tiu ce s-a întîmplat cu ea… La un moment dat am v?zut-o spart?. Apoi a disp?rut total. A?a c?, iat? o do­vad? c? atît de mult î?i iubesc armenii biserica încît nici nu-i intereseaz? ce se întîmpl? acolo. Tabla cu care trebuia în­ve­lit? biserica au luat-o ?i au învelit cu ea casa din spatele CEC-ului… A?a c? este o mare nep?sare ?i, cred eu, se ?i inten­?ioneaz? s? se degradeze totul… Fiindc?, dup? 1916, cînd i-a ars turla, biserica Sfîntul Neculai a c?zut în dizgra?ie total.

Domnule Mocanu, tot ce îmi spu­ne?i arat? o istorie fabuloas? a arme­nilor din aceste ?inuturi. Pîn? s? vin aici am încercat s? m? documentez despre comunitatea armeneasc? din Târgu-Ocna ?i, din p?cate, nu am g?sit decît un articol mic, de dou? coloane, publicat acum foarte mult? vreme în „Ararat“. Nu crede?i c? este extrem de pu?in un articol în 20 de ani? Este totu?i vorba de o comunitate care d?inuie?te aici de aproape 500 de ani…

Este foarte pu?in, desigur.

?i de ce crede?i c? exist? acest dezinteres?

Nu ?tiu. Mai ales c? noi am avut reprezentant în Bucure?ti…

Asta nu ?tiu…

Am avut reprezentant trimis de aici, pe Paul Bogdan…

P?rintele Bogdan…

Da. Pentru asta l-am trimis acolo, s? ne fac? lobby ?i s? cer­ceteze izvoare istorice. Eu cred c? asta trebuia s? fie menirea lui…

Trebuia s? scrie ?i s? spun? c?, armenii de aici, avînd supra­fa?a asta atît de mare de teren în plin centru comercial, avînd hanuri la doi pa?i de tîrg, aveau o foarte mare for?? financiar?.

S? publica?i fotografia Bi­se­ricii Armene?ti din Târgu-Ocna, cea de la 1900, ?i o s? vede?i c? toat? curtea Bisericii, unde sînt acum merii, era plin? de mor­min­te. La 1900 s-a schimbat ci­mitirul, s-a sistematizat pu?in ?i s-a pus în partea asta, în stînga. Dar cimitirul ?sta de acum este al treilea rînd de cimitir. Pe tim­puri cimitirul era lîng? poart?, de acolo pornea. Se mai v?d ?i în zilele noastre cîteva morminte pe aleea principal?, cum te duci spre Biseric?. Este o plac? de beton pus? acolo pentru c? se l?sase p?mîntul, era gaur?, ?i au pus apoi gresie.

Exist? deci un cimitir care are forma actual? ?i care s-a ri­dicat în 1900. Mai era un cimitir ce cu­prin­dea tot teritoriul bisericii, cu biseric? din lemn la poart?. Dar, ca s? ai biseric? din lemn la poart?, în perioada 1825-1900, timp de 75 de ani, dovede?te c?, cimitirul fiind plin de morminte arme­ne?ti, nu putea s? existe doar un singur l?ca? de cult pentru to?i armenii ce au fost îngropa?i apoi aici. Nu prea e credibil. A?a c? eu sînt de p?rere c? mai exista undeva o biseric? armeneasc? s?n?toas? iar cea din lemn, de era aici, la poart?, nu era decît un soi de capel? de cimitir. Atî?ia armeni cî?i au fost îngropa?i în curtea asta de 5 000 – 6 000 de metri nu cred c? au stat doar cu o singur? biseric?  de lemn timp de zeci ani.

Fiindc? mai se v?d ?i acum mor­minte frumoase, cu gard din fier forjat, ce dovedesc c? erau oameni cu un anumit nivel social. Noi, cei de ast?zi, sîntem s?raci lipi?i p?mîntului în compara?ie cu ce erau armenii de alt?dat? în Târgu-Ocna.

?i acum, la Vii?oara, un sat ce apar­?ine de comuna Trotu?, exist? un loc de arat, un cîmp, care, în h?r?ile topografice apare cu numele „La Maruteni“. Ultimul descendent al Marutenilor a murit acum cî?iva ani, st?tea în Bucure?ti.

Mai era Munteanu, unul din ctitorii bisericii, un mare donator, era doc­torul Beraru, doctorul Iacubo­vici, Christea Bogdan… Cî?i ?i cî?i oameni cu stare mare ce au r?mas cunoscu?i doar de pe la 1900 încoace. Îns?, înaintea lor, erau armeni ?i mai bo­ga?i. Fiindc? românii nu se ridicaser? înc?, nu puteau s? acapareze comer?ul ?i afacerile. A?a c? aici con­cu­rau doar ar­menii cu evreii ca putere comercial?.

Povestea Grigore Antonovici c?, la Biserica Armeneasc? din Târgu-Ocna cei boga?i ?i cei s?raci intrau pe u?i diferite. Copiii de cei boga?i nu se jucau cu cei s?­raci. Erau arogan?i, afi?au un soi de dis­criminare…

De pild? în cimitirul mare, cimi­tirul românesc din Târgu-Ocna, exist? armeni înmormînta?i?

Din cîte ?tiu eu nu prea sînt… Este doar unul, cred c? din di­nastia Ciomac, înmormîntat la Biserica Domneasc?. Mai sînt în cimitirul din vale, cei ai lui Antonovici au fost îngro­pa?i acolo, Iacob Anto­no­vici. Mai este Saul, Manea… Mai sînt ?i la catolici… Dar ??tia sînt considera?i ro­mâni fiindc? s-au dat dup? so?ii ?i au l?sat cuvînt s? fie înmormînta?i în cimitirele române?ti.

În afara caselor arme­ne?ti pe care le-am foto­grafiat deja în ora? mai exist? ?i altele?

Mai este aici, chiar lîng? Biseric?, o cas? în care a fost vechea ?coal? armean?. Dac? aveau bun?voin?a s? o lase Bisericii era o treab?. A?a… au dat-o de poman? lui ?sta ?i s-a pierdut deja.

?i altele nu mai sînt…

Mai puteam ajunge la Antonovici dar acolo este o cas? neîngrijit?, cu vege­ta?ie, abia se vede… Poate o s? mergem cîndva…

Pe timpuri aici se ?ineau festivaluri, serate, exista o via?? cultural? armeneasc??

Nu. Eu nu ?tiu. ?tiu doar c?, de Bo­boteaz?, era o tradi?ie, se alegea Na?ul. Era un ritual, ca s? strîng? ni?te bani pentru biseric?, cine d?dea mai mult era numit Na?.

Na?ul Bisericii?

„Na?ul Mîntuitorului“, a?a îi spunea. Se aduna o sum? mai important? de bani ?i era oleac? de orgoliu s? prime?ti titlul ?sta.

În rest nu erau… A fost ?i comu­nismul ?sta cînd s-a rupt brusc.

Hramul bisericii se ?inea?

Nu. Nu s-a ?inut niciodat?.

Deloc?

Deloc. Poate acum s? fac? cineva ceva… Eu sînt un tip vis?tor ?i optimist, asta m? ?ine în via??. Poate o s? putem pune ceva pe picioare, s? strîngem ni?te bani ?i s? facem un hram. Nu asta este îns? im­portant ci faptul c? s-ar putea astfel întîlni armenii fa?? c?tre fa??. Asta este esen?ial ?i, din p?cate, nimeni care ar trebui s? se ocupe de comunit??ile religioase arme­ne?ti nu este interesat de a?a ceva. Nimeni nu spune: „Hai s? ne întîlnim!“ S? facem cum se face la Ha­gigadar cînd, imediat dup? slujb?, la ora 12.00, deja m? gîndesc c? abia a?tept s? treac? anul s? ne vedem iar cu to?ii acolo.

Pentru mine, s? m? ierte Dumnezeu, nu s?rb?­torile religioase conteaz? ci faptul c? ne vedem cu to?ii, c? ?tim care mai tr?ie?te, cine ce a mai f?cut, c? p?str?m leg?tura cu tineretul…

Uite, în anul 2000, Bise­rica Armeneasc? a f?cut 175 de ani de la ctitorire. A? fi vrut s? organiz?m ceva dar, dac? nu ne-a unit nimeni, dac? nu am ?tiut cum s? ac­?ion?m, a r?mas totul în aer. ?tiu c?, eram la Bucure?ti, ?i a spus cineva acolo c? au reparat biserica din Pite?ti. M-am ridicat atunci ?i le-am spus c?, de pild?, am re­parat singur turla Bisericii, pe banii mei. Adic? am pus ni?te muncitori particulari ?i au muncit acolo. Dac? pica unul de pe biseric? eram bun de plat?. Îns? n-am avut ce face, nimeni nu mi-a dat bani s? pl?tesc o societate co­mercial? ca s? repare ceva. Le-am spus atunci: „De ce nu face?i un soi de infor­mare? La Pite?ti s-a reparat turla bisericii. Au fost atî?ia metri p?tra?i, a costat atît, s-a procedat a?a…“ Aici v?d c? fiecare lucreaz? în secret, dup? ureche, nu ?tii cum a pl?tit ?la, cum a f?cut, cum s-a procedat…

Este o închistare teribil? ?i fiecare face totul pe ascuns. Le-am spus celor de la Bucure?ti: „Domnule, fi?i mai deschi?i! Spune?i cum a reparat ?la biserica, cum a f?cut, cît l-a costat, cum a procedat, au fost autoriza?i sau nu… Spune?i membrilor comunit??ii unde se duc banii, ce se face concret cu ei ?i cum!“

Nimeni nu spune nimic. Ne întîlnim o dat? pe an la Hagigadar ?i atît. Iar asta, pentru comunitatea armean? din Româ­nia este foarte p?gubos.

Am aflat de pild? c?, lîng? m?­n?s­tirea Hagigadar, se afl? o armeanc?, are o cas? pe partea stîng?, cum urci dealul. Am aflat c? ea a fost cea care a f?cut ca­dastru ?i socotelile pentru toate p?mîn­turile bisericii armene?ti din Suceava. La Zamca a avut 36 de hectare iar aici, la Hagigadar, erau înc? 27. Dac? st?m s? ne gîndim sînt 60 de hectare. De ce nu se comunic? asta membrilor comunit??ii dom­nule? S? se spun? clar: „Uite, sînt atî­tea hectare ?i asta se face cu ele!“ Se ?ine totul secret. Nimeni nu ?tie ce s-a recuperat, ce se vinde, ce se cump?r?, unde se investesc banii…

Noi, de pild?, am avut experien?e triste aici cu domnul ?aram ?i m? întreb cum de ?i-a f?cut atunci loc în consiliul eparhial…

Este expresia aceea celebr? spus? de Toma Caragiu: „M?i, cine-l ?ine p-?sta-n bra?e?“

Exact. ?i mai sînt ?i ast?zi con­tinua­tori de-ai lui… ?tiu doar s? ne solicite s? le d?m voturile la alegeri ?i apoi gata. ?i e p?cat. Mare p?cat.

Interviu realizat de
Fabian Anton

  •  
  •