Elena Ciobanyan

Limbile armeană şi română din aceeaşi familie?

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

396192_112789608844037_533252680_n

Dan Grădinaru

 

În secolul al 19-lea tema poziționării ˝patriei˝ a limbilor lingvistice comparative, problema limbii şi poporului armean, care din motive istorice astăzi s-a  răspândit în întreaga lume, precum şi naşterea limbii române, încă rămân în atenţia lingviștilor, antropologilor şi psihologilor.

˝..În urma războaielor din 101-102 și 105-106 a distrus ultima redută tracă, statul dac, cu centrul politic în munții din Transilvania actuală. În aceste condiții, civilizația superioară romană s-a impus și în ciuda retragerii aureliene din 271 destinul lingvistic, politic etc. al geto-dacilor a fost pecetluit. Geto-dacii au preluat limba vorbită de romani, o latină populară și nu cea folosită de Cicero și Vergiliu. În urma războaielor din 101-102 și 105-106 sa distrus ultima redută tracă, statul dac, cu centrul politic în munții din Transilvania actuală. În aceste condiții, civilizația superioară romană s-a impus și în ciuda retragerii aureliene din 271 destinul lingvistic, politic etc. al geto-dacilor a fost pecetluit. Poporul geto-dac din actualul teritoriu al României și Moldovei s-a romanizat în cursul unui proces care a durat mai multe secole. Geto-dacii au preluat limba vorbită de romani, o latină populară și nu cea folosită de Cicero și Vergiliu˝, –  a spus scriitorul, prozatorul, criticul și istoricul literar român, Dan Grădinaru continuând, că limba română este, în definiția lui Alexandru Rosetti, limba latină adusă de coloniștii romani în Dacia cu modificările suferite de aceasta de-a lungul veacurilor. După părerea scriitorului, modificările suferite de limba română în intervalul anilor 800 – 2000 țin în principal de vocabular și oglindesc raporturile cu popoarele cu care românii au intrat în contact: cumanii, slavii (după anul 600), maghiarii (dupa anul 1000), turcii (după 1400), grecii (după 1700), influența limbii franceze (după 1800) și a celei engleze (după 1950).

˝Verbele principale (a fi, a avea, a merge, a dormi, a mânca, a bea, a muri, a naște, a scrie etc), parțile corpului omenesc (piele, carne, os, ochi, gură, nas, frunte, limbă, gene, sprâncene, păr, ureche, picior, mână, deget etc), rugăciunea ”Tatăl nostru”, activități fundamentale, prepozițiile și conjuncțiile sunt de origine latină˝, –  a afirmat prozatorul. De fapt, limba română trece prin trei faze: faza de tranziție de la limba latină la limba română ca entitate independentă; faza medievală, nescriptică de la 800 la 1500 şi faza scriptică de la 1500 pănâ în prezent.

˝Starea de sănătate a limbii române este acceptabilă și asupra ei nu planează mari pericole, dar există pericole mai mici sau care se pot transforma în primejdii majore: globalizarea limbii engleze, asaltul uniformizator al canalelor tv și al tabloidelor, schimbările climatice în curs, decizii politice inadecvate˝, – a explicat D. Grădinaru. El a mai adăugat, că există o teorie, conform căreia armenii sunt o mlădiță daco-getă ajunsă tocmai în munții Caucaz. De asemenea, mulți armeni au găsit în România o patrie primitoare, un pământ frățesc. Domnitorul Moldovei, Ion-vodă cel Cumplit (1572 – 1574), criticul și romancierul interbelic Garabet Ibrăileanu (romanul ”Adela” despre dragostea dintre un bărbat mai în vârstă și o femeie mai tânără),  colecționarul de artă Krikor Zambaccian, caricaturiștii Cik Damadian și mai ales unicul Matty Aslan, prozatorii contemporani Ștefan Agopian, Bedros Horasangian și Varujan Vosganian (actualul ministru al economiei), renumita specialistă în geriatrie Ana Aslan, creatoarea gerovitalului, la care au venit la tratament prin anii 70 ai secolului trecut toate figurile mondiale ale politicii și entertainmentului. ˝Iată doar câteva nume dintr-o lungă listă de făcători de bine în cultura română. Mulți armeni și-au dat viața pentru România în timpul primului și celui de-al doilea război mondial. Revenind la limbile române şi armene, modificări esențiale nu se întrevăd şi sperăm ca cele două limbi să dăinuie cu modificări minime și în acest mileniu, ca ele să ajungă cu bine în anul 3000˝, –  a încheiat scriitorul scriitorul Dan Grădinaru.

După părerea multor specialişti în domeniu, majoritatea limbilor vorbite în Europa aparţin superfamiliei indo-europene. Fac excepţie limbile fino-ugrice (maghiara, estoniana şi finlandeza), limbile caucaziene, basca, malteza (derivată în majoritatea ei din arabă), şi turca aparţinând limbilor turcice. Limba comună din care s-au dezvoltat toate aceste limbi se numeste limba proto-indo-europeană. Locul geografic din care a apărut proto-indo-europeana este controversat, însă cel mai probabil pare să fi fost regiunea din jurul  Mării Negre, în teritoriile actuale ale ArmenieiRomâniei sau Ucrainei. Limbile română şi armeană au un singur lucru în comun: amândouă aparţin superfamiliei indo-europene, însă sunt din alte grupuri. Limba armeană este împărţită în două limbi literare: limba armeană occidentală și orientală, care s-au format ca urmare a realităţilor istorice şi politice din Armenia Bizantină și Armenia turcească, în baza dialectului de Constantinopol (armeana occidentală) şi pe baza dialectului de Ararat. Armeana a apărut dintr-o ramură comună cu greaca, indo-iraniana, latina. Încă de pe băncile şcolii învăţăm, că scrisul modern al limbii armene a fost creat de Mesrop Maştoţ (teolog armean, lingvist și imnograf în anii 403-405 î.Hr.). Dar, în realitate, oamenii de ştiinţă au descoperit, că literele (sau majoritatea literelor) armeneşti au fost şi înaintea lui M. Maştoţ, iar acest fapt are dovezi ştiinţifice…

(va urma)


 

  •  
  •