Mihai Stepan Cazazian

Lansare de carte

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Joi 26 ianuarie a avut loc la Librăria  Dalles  din Bucureşti lansarea volumului Patrimoniul artistic armenesc în România. Între nostalgia exilului și integrarea culturală.(Editura Noi Media Print) Autor dr. Vlad Bedros. Invitaţi să vorbească despre acest excepţional, şi nu exagerăm, album au fost rectorul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, doamna Ruxandra Demetrescu, senatorul Varujan Vosganian şi scriitorul Bedros Horasangian. La lansare a fost prezent Excelenţa Sa domnul Hamlet Gasparian, ambasador al Republicii Armenia în România.

Senatorul Varujan Vosganian a subliniat că “această carte a fost o mare surpriză, o carte foarte bine întocmită, foarte documentată şi spectaculoasă prin lucrurile pe care le  înfăţişează. (…) Pentru noi armenii această carte va fi o foarte bună sursă de a răspîndi ceea ce înseamnă comunitatea armeană din România.”

Doamna Ruxandra Demetrescu a spus “pentru mine această carte nu este o surpriză întrucît îl cunosc bine pe Vlad Bedros, care este profesor la Universitatea de Arte şi mi-a fost şi student” dar ce este cu adevărat o surpriză “este performanţa de a da unei cărţi care are un format impus – aşa cum l-a gîndit editura, şi nu mă refer doar la cel fizic ce este şi el impus – o altă dimensiune de adresabilitate. Această serie de cărţi se doreşte a fi accesibilă dar inteligentă şi consistentă în egală măsură.Asta pentru orice cercetător reprezintă o provocare. A renunţa la notele de subsol la excesul de problematizare nu e neapărat simplu. Riscul e, dacă faci, să devină un text de popularizare. Nu e o carte de popularizare e o carte extrem de consistentă, e o carte care restituie nu doar un patrimoniu ci şi un capitol de civilizaţie extrem de interesant care poate fi citită din mai multe unghiuri de vedere. (…) Este o carte bine ilustrată ceea ce este meritul editurii care îşi păstrează rangul iar pentru mine personal dacă ar fi să citesc din unghiul de vedere al istoricului de artă, ceea ce şi sunt, aş remarca avem de a face cu un foarte bun parcurs de călătorie într-o lume a formelor care începe în Evul Mediu timpuriu pentru rama civilizaţiei româneşti şi ne prinde în zorii epocii moderne – citeşte Gherla barocă – şi urmează cel al modernităţii al artiştilor care vin din comunitatea armenească şi numele îi trădează. Ca exemplu Ioana Kassargian sau Abcar Baltazar. Sau arhitecţii Cerchez care au un vocabular extrem de ecclectic dar în care, probabil, îşi fac loc şi urme ale civilizaţiei armeneşti.”

“Este o apariţie editorială cumva ieşită din norma curentă a cărţilor pe care le răsfoiesc zi de zi”- a spus Bedros Horasangian.  “Mi se pare o carte importantă dincolo de elogiul şi laudatio prezentat de Varujan Vosganian, lider al armenilor şi istoric al armenilor – după ce a scos acea Carte a Şoaptelor . Există o perspectivă dincolo de armenitate în această carte, una strict culturală şi care ţine de istoria arhitecturii în România şi istoria artelor în României, subiect cumva atins de doamna Demetrescu. Vlad Bedros panoramează toate monumentele armeneşti din România. Autorul face acest parcurs istoric cultural cu multă detaşare şi surprinde lucruri esenţiale.(…) El aglutinează tot ce ţine de patrimoniul arhitectural şi încearcă pe lîngă aceste monumente să contribuie cu lucruri legate de istoria comunităţii. Au existat şi monumente şi oameni. Şi asta este un cîştig pentru carte, de obicei astfel de lucrări   eludează prezenţa umană. Aducînd fotografii din colecţia lui Mihai Oroveanu este un cîştig pentru album. Această carte umple un gol la un anumit nivel intelectual.”

La final autorul a mulţumit celor care l-au ajutat la realizarea albumului.

Din păcate  iubitorii de carte, şi în special cei armeni, au participat în număr prea mic la acest eveniment. Nu credem că  valoarea acestei cărţi a fost motivul ci vremea de afară, într-adevăr, deosebit de geroasă…Poate la lansarea de la comunitatea alta va fi situaţia!

Oricum felicitări  tînărului Vlad Bedros şi tuturor celor care au făcut posibilă apariţia acestei bijuterii la început de an.

  •  
  •