Mihai Stepan Cazazian

La Muzeul de Istorie s-a deschis expoziţia dedicată istoriei armenilor din Suceava

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

La Muzeul de Istorie s-a deschis pe 10 august, în prezenţa unui public numeros,  o expoziţie dedicată istoriei armenilor din Suceava, la ceas de sărbătoare pentru armenii de pretutindeni, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ridicarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar.

În deschiderea vernisajului, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a apreciat că expoziţia este de bună calitate şi merită vizitată. Expoziţia a fost organizată de Muzeul Bucovinei, Secţia Arheologie – şef birou dr. Monica Dejan, muzeograf, în colaborare cu Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale.

Muzeograful Monica Dejan a precizat că „este pentru prima dată când muzeul din Suceava organizează o expoziţie dedicată în mod special armenilor, o comunitate care merită o astfel de omagiere. Istoria comunităţii armene este strâns legată de cea a întemeierii Moldovei şi a istoriei oraşului Suceava. Este bine cunoscut acel act din 1388 – 18 august, un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, prin care armenii din Suceava (Ciciov) şi Siret (Sirat) sunt supuşi jurisdicţiei scaunului episcopal de la Lvov. Totuşi, existenţa armenilor în Moldova este mult mai timpurie, chiar înainte de formarea statului”.

 

Expoziţia, „o invitaţie pentru viitor, pentru cei care au puţin sânge armenesc”

Marele cercetător al istoriei armenilor care a fost H. Dj. Siruni considera că ocuparea şi jefuirea oraşului Ani în anul 1064 de perşi a provocat una dintre emigrările masive ale populaţiei armene spre Crimeea, iar de aici, în Polonia şi Moldova.

„Una dintre dovezile prezenţei timpurii a armenilor în Moldova şi, implicit, la Suceava, este tocmai acest document pomenit din 1388, care dovedeşte existenţa unei comunităţi care avea preoţii ei şi probabil o biserică”, a explicat Monica Dejan.

Muzeograful a mai spus că cele trei biserici armeneşti binecunoscute din Suceava: „Sfântul Auxentie” – Zamca, „Sf. Cruce” şi „Sf. Simion” – Turnu Roşu, la care se adaugă Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, loc de pelerinaj pentru armenii din lumea întreagă, dar şi pentru localnici, au avut un rol determinant pentru comunitatea armenească din Suceava.

„Bisericile din oraş se află, după cum era şi firesc, în zona locuită de armeni din vechime, unde astăzi se găsesc străzile Armenească, Dragoş-Vodă şi Petru Rareş. Descoperirile arheologice de aici sunt impresionante prin multitudinea şi varietatea lor şi s-au datorat numai bunăvoinţei proprietarilor care au anunţat muzeul sucevean. Această expoziţie dorim să fie o invitaţie pentru viitor, pentru cei care au puţin sânge armenesc, ca să-şi amintească de istoria lor, de ceea ce reprezintă o moştenire istorică importantă”, a conchis muzeograful Monica Dejan.

 

Reconstituire, în documente, a unor aspecte din viaţa şi activitatea comunităţii armeneşti

Prezentă la vernisajul expoziţie de documente, fotografii, obiecte arheologice dedicată istoriei armenilor din Suceava, şefa Serviciului Judeţean Suceava al ArhivelorNaţionale, Simona Palagheanu, a precizat că expoziţia deschisă la Muzeul de Istorie este „un bun prilej pentru a reconstitui, cel puţin documentar, câteva aspecte din viaţa şi activitatea comunităţii armeneşti. În cadrul expoziţiei de la Muzeul Bucovinei avem doar o parte a documentelor pe care noi le deţinem în tezaurul documentar sucevean”.

Ea a mai precizat că astăzi Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale  şi Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava, vernisează, începând cu ora 19:45, la sediul Filialei Suceava a Uniunii Armenilor din România, situat în curtea Bisericii Armeneşti „Sfânta Cruce”, expoziţia „Comunitatea armenească din Bucovina în imagini şi documente”, unde vor putea fi văzute şi alte documente din tezaurul documentar sucevean, care completează evoluţia comunităţii armene din oraş şi relaţiile ei cu populaţia românească.

http://www.monitorulsv.ro

  •  
  •