Mihai Stepan Cazazian

La fiesta!

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share


Ce pot face doua piane si patru miini, intr-o sala (a Teatrului “Luceafarul”) arhiplina? Minuni, cind la clape se instaleaza, fata in fata, Harry Tavitian si Ion Baciu Jr. Reintilnirea muzicienilor intr-o formula patentata la Viena, in 2007, s-a petrecut intr-un concert original, Romanian-Armenian Piano Jazz Summit, care a lansat oficial Asociatia “Iasi, capitala culturala europeana”. Lume multa, diversa, buna, de la liceeni si studenti la persoane cu timple grizonate, indicind realitatea, placuta, ca un gen cvasielitist, jazzul, are adepti in toate generatiile.
Despre Harry, Tuntu Baciu spune ca “e un bun balcanic! “. Harry zice despre Tuntu ca “e un maestru al armoniei”. Pe Tavitian, il leaga deIasicomunitatea armenilor si caldura cu care e primit de fiecare data de fani. Pe Tuntu, il atrag aici cele mai puternice fire, acelea ale locului caderii in lume si gasirii drumului in viata. Stabilit de ceva vreme in Suedia, revine la chemarile orasului de bastina. Mai ales cind e vorba de jazz. “Jazzul a fost cel care m-a ajutat in cele mai dificile momente ale mele si tot lui ii datorez integrarea in lumea nordica. Unde acest gen muzical are extrem de multi adepti si unde am fost acceptat rapid gratie talentului meu muzical”, mi-a declarat cu vreo citiva ani in urma.

 

Intilnirea a doua temperamente diferite

Cei care le cunosc stilurile, sustin ca e umitor cum doua personalitati artistice atit de diferite reusesc sa se armonizeze in extraordinare momente de creativitate. Stimulindu-se reciproc, in duete si solouri de o eleganta estetica rar intilnita, preluind si oferindu-si unul altuia teme, fragmente din compozitii clasice ori proprii. Acum, in premiera, Tavitian a cintat Bill Evans, “teritoriul” lui Baciu, iar in replica acesta a interpretat blues. Harry recunoaste ca “noi doi avem stiluri pianistice complet diferite – eu, pe linia lui Thelonious Monk, Ion Baciu jr., pe linia lui Bill Evans. Am avut curaj sa pornim acest proiect, dar uite ce lucru bun a iesit, o intilnire a contrastelor”. Intilnirea a doua temperamente diferite, in care mari teme clasice ale jazzului au fost reinterpretate, destructurate si refacute live, sub ochii, pardon, urechile publicului. Tavitian cinta emotional, recurgind frecvent la filonul originilor sale armenesti, distilindu-le in formule de jazz liber care-ti alinta sufletul. Ion Baciu Jr. e mai… apusean, iti merge la suflet, dar o face pe calea cerebralitatii. Si unul, si celalalt arata placerea improvizatiei, a jocului creativ, fiind ludici in egala masura.

De aceea, concertele lor sint apropiate de spectacol, de show, au o cursivitate ce pare ca vine dintr-un scenariu pus in scena de doi histrioni, care pe ici pe colo strecoara mici poante, interactioneaza cu publicul. Le-am urmarit cu atentie dialogul nonverbal din timpul reprezentatiei. Isi “vorbeau” cu ochii, cu buricele degetelor atingind clapele, cu mijloacele acelea nevazute, tainice care tin de inspiratie, de bunavointa muzelor. La unele concerte, poti cobori pleoapele, lasind totul pe seama auzului. Ascultarea e suficienta pentru pornirea imaginatiei si crearea propriilor lumi interioare nascute din sunete. La acesta, acustica a fost completata de corporalitatea solistilor, de mecanica degetelor, de facies, de zimbetul ori incruntarea de moment a sprincenelor. Dinamica ritmica, ruperile de tempo, slalomul printre registre si tonalitati, printre culturi ale sonorului si figuri legendare ale genului au servit publicului o ora de show de cea mai buna calitate.

Ciocolata cu condimente

Spontaneitatea tandemului a facut si deliciul Romanian-Armenian Piano Jazz Summit. A fost ca o tableta din atit de provocatoarea ciocolata cu condimente – nu ma pot hotari cine e ciocolata si cine condimentele –, ori ca desertul acela de prajitura fierbinte cu ciocolata, servita obligatoriu cu o cupa de inghetata deasupra. La final, dupa o infocata Fiesta (pe care Chick Corea insusi ar asculta-o cu uimire si, cred, incintare), Harry a pledat pentru ideea de Iasi, candidat la statutul de viitoare capitala culturala europeana, subliniind ca orasul are argumente, dar si multe de facut; iar Tuntu nu s-a mai simtit stinjenit de accentul moldovenesc, care de regula il retine de la minidiscursuri, fiind european la el acasa.

Oltita Cintec

suplimentuldecultura.ro

 

 

  •  
  •  

3 Responses to La fiesta!

  1. Harry Tavitian May 11, 2012 at 11:22 am

    Multumesc, Ararat!
    Iata si cate ceva despre urmatorul concert:

    Duo Harry Tavitian (pian ) – Cserey Csaba (percutie)
    Sambata 12 mai ora 18 Nyiregyhaza (Ungaria) – Scoala de Muzica. Intrarea libera.

    Armenii din Nyiregyhaza (Ungaria) m-au invitat sa fac un concert. Este a saptea invitatie, primul concert l-am dat in 2003. Pentru a treia oara consecutiv voi canta in duo cu Cserey Csaba care a devenit si el foarte iubit si apreciat de publicul din Nyiregyhaza. Public de o calitate deosebita care a umplut de fiecare data cocheta sala a Scolii de Muzica. Armeni in Nyreghaza nu sunt foarte multi dar sunt foarte activi. Filiala locala a organizatiei armenesti e condusa de medicul Armen Malkhaszjan si se bucura de sprijinul organizatiei din Budapesta (un cuvant de respect si pretuire si pentru Alex Avanesian). La concertele de pana acum au venit si armeni din alte orase din Ungaria si chiar din Ucraina.

    In ultimii doi ani iata ca si conationalii mei armeni din Bacau si Iasi calca pe urmele celor din Ungaria. Saptamana trecuta am avut doua concerte deosebite, la doua piane, cu Ion Baciu Jr., organizate cu sprijinul lor.

  2. Harry Tavitian May 22, 2012 at 10:55 am

    Ecouri de la concertul de la Iasi organizat de filiala UAR Iasi condusa de profesorul universitar Maricel Agop:
    http://harrytavitian.wordpress.com/2012/05/15/harry-tavitian-si-ion-baciu-jr-la-iasi-pe-scena-si-in-culise/

    Si doua fragmente video:
    un blues http://www.youtube.com/watch?v=bJhCY6Y4v9k
    si un vechi cantec armenesc http://www.youtube.com/watch?v=WojNddl3cJQ