Redactor

La Cluj, sub semnul neuitării genocidului armean

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

In Memoriam Genocid  (1)
În 23 aprilie Muzeul Etnografic din Cluj – instituţie foarte apropiată de concetăţenii aparţinând minorităţilor etnice – a găzduit festivitatea de comemorare a genocidului armean. În frumoasa sală – unde odinioară aveau loc lucrările Dietei Transilvaniei – a fost amenajat un colţ în care, alături de o cruce şi o biblie armenească, licărea candela neuitării.
De 99 de ani armenii îşi plâng martirii ucişi pentru singura vină de a se fi născut armeni. „După aproape un veac, genocidul armean de pe teritoriul fostului Imperiu Otoman încă nu este asumat de Turcia deşi fără a-ţi cere iertare, drumul spre reconciliere este aproape imposibil”, a arătat István Vákár, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, prezent la comemorare atât în calitate de oficialitate, cât şi de descendent al unei familii de armeni transilvăneni.

perzidiu

Moment de reculegere

Cu prilejul aceluiaşi eveniment, Azaduhi Varduca Horenian, preşedinta filialei Cluj a UAR, a rostit o alocuţiune în care rememorat tragedia familiei ei şi a subliniat importanţa neuitării, reiterând că Holocaustul a fost posibil şi din cauza indiferenţei manifestată pe plan internaţional faţă de genocidul armean.

Flauto dolce
Istoricul dr. Loránd Mádly a evocat faptele din timpul genocidului, referindu-se la cartea lui Taner Akcian, „Un act ruşinos – Genocidul Armean şi problema responsabilităţii turce”, iar Claudia Dărăban – care îşi elaborează o teză de doctorat referitoare la genocidului armean – a vorbit despre armenii de confesiune catolică, victime ale genocidului.
În finalul reuniunii, cunoscuta formaţia de muzică veche Flauto Dolce a prezentat un program de muzică, conţinând şi câteva cântece armeneşti prelucrate şi prezentate în premieră, în faţa publicul alcătuit din membrii comunităţii armene din Cluj şi concetăţenii lor, printre care şi preşedintele comunităţii evreilor.
Andrea Ghiţă

 

  •  
  •