Andreea Barbu

JURNAL DE CĂLĂTORIE / Insula San Lazzaro degli Armeni (1)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 IMG_1057

 

În Laguna Veneţiană, la vest de Lido, mica insulă San Lazzaro adăposteşte în miezul ei mănăstirea armeano- catolică a ordinului Mechitarist.

Înconjurată de grădini cochete şi o livadă de mere şi piersici parfumate, acesta mănăstire reprezintă în secolul al XXI-lea un reper esenţial al armenitaţii în lume.

La 8 septembrie 1717, se stabilea aici Mechitar de Sebastia, însoţit de un mic grup de călugări după ce trecuse prin multe primejdii. Născut în 1676, originar din Palestina, dar obligat să se refugieze în nordul Italiei, după ce trăise în Constantinopol şi Modon (în Peloponez), a primit de la Senatul Veneţian o insulă abandonată şi aflată în ruină. În acest loc, fusese în secolul al doisprezecelea o leprozerie care cu timpul a fost părăsită. Astfel, se explică denumirea insulei, Sfântul Lazăr fiind patronul spiritual al leproşilor.

Lecţiile supravieţuirii, dobândite de timpuriu l-au ajutat pe Mechitar să înceapă împreună cu discipolii restaurarea bisericii şi a edificiilor vechi. Inspirat de peisajul armonios şi clima blândă, entuziastul Mechitar a construit cu răbdare şi atenţie la detaliile relevante o mănăstire şi a amenajat o grădină.

Cu 17 ani în urmă, la Constanatinopol, acest călugăr crease un ordin care a fost recunoscut de Papa Clement al XI-lea.

Odată cu terminarea lucrărilor, în 1740, a fost posibilă transformarea insulei într-un centru de cultură pentru menţinerea în viaţă a limbii, literaturii, tradiţiilor şi costumelor poporului armean.IMG_1115

După moartea părintelui stareţ Mechitar, în 1789 a fost instalată şi o mică tipografie care evident a schimbat cursul lucrurilor. În perioada 1823-1825, construirea altei tipografii a permis şi înfiinţarea unei biblioteci. Astăzi, în biblioteca din San Lazzaro sunt conservate peste 170 de mii de volume dintre care 4500 sunt manuscrise. Multe scrieri sunt redactate în numeroase limbi chiar şi arabă ceea ce permite cercetătorilor obţinerea de date şi informaţii variate. De exemplu, o surpriză plăcută o constituie şi întâlnirea cu opera lui Dante, cu atlasele istorice, georgafice şi cu magnifica colecţie de volume privind istoria Bizanţului.

Din fericire, în timpul invaziei lui Napoleon, mănăstirea nu a avut de suferit, iar începând cu veacul al nouăsprezecelea suprafaţa insulei donate definitiv de Senatul Republicii armenilor, urmaşi ai lui Mechitar, s-a dublat de la 7200 de metri pătraţi la paisprezece mii de metri pătraţi.IMG_2

Datorită ospitalităţii călugărilor, numeroşi erudiţi şi simpatizianti ai armenilor au fost prezenţi în acest spaţiu pentru a fi mai aproape de lucrurile perene pe care le oferă cultura acestui popor. Lord Byron însuşi a studiat limba armeană în perioada 1816 -1817 şi a rămas în admiraţia acestui loc care prin poezia şi atmosfera sa l-a impresionat enorm. În cinstea sa, la intrarea în bibliotecă, este o cameră care îi poartă numele. Aici celebrul poet se retrăgea să studieze limba şi cultura armenă. Portretul său este aşezat chiar deasupra intrării în cameră, dominând întreg spaţiul. Din păcate, poetul englez a reuşit să înveţe doar 30 de  litere, din cele 38 ale alfabetului armean. Pe insulă, chiar la intrarea în mănăstire este aşezată o placă care aminteşte faptul că Byron s-a dovedit a fi un prieten important al armenilor, fiind cel care a contribuit la traducerea unei gramatici a limbii armene.

Astfel, astăzi nu putem rosti numele insulei San Lazzaro fără să ne gândim la Mechitar, primul stareţ al mănăstirii ca si la lordul Byron și încercările sale disperate de a învăța limba armeană.

11880483_917983651596904_3578664178782840118_nAndreea BARBU

Notă!

Jurnalul de călătorie 15 zile în Armenia va continua după o serie de articole despre insula San Lazzaro şi cursurile de limbă armeană occidentală,desfăşurate la universitatea Ca’ Foscari la care am participat în luna august, 2015.

 

 

  •  
  •  

One Response to JURNAL DE CĂLĂTORIE / Insula San Lazzaro degli Armeni (1)