Mihai Stepan Cazazian

INTERVIU / Levon Eskenian (The Gurdjieff Folk Instruments Ensemble): „Admir muzica și cultura românească”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

timthumb

Levon Eskenian este una dintre figurile cele mai active din viața muzicală a Armeniei. Ca director artistic al mai multor ansambluri, el a susținut programe muzicale în Armenia, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia și Australia. În 2008 a fondat The Gurdjieff Folk Instruments Ensemble, prin care își propune să prezinte aranjamentele sale etnografic-autentice ale muzicii lui Gurdjieff și Komitas.

 

Piesele originale scrise de G.I.Gurdjieff/de Hartmann erau exclusiv pentru interpretarea la pian. Cât de dificil a fost să aranjezi aceste piese pentru ansamblul folk tradiţional?

L.E: Această muzică a ajuns la noi sub forma unor piese pentru pian, Gurdjieff dictând melodia şi ritmul piesei elevului său, compozitorul Thomas de Hartman, cel care a creat aceste melodii pentru pian. Dar, această muzică fiind de proveniență estică, a fost creată cu instrumente estice, deci în mod natural este legată de aceste instrumente; este legată și de natura, de pământul și de peisajele în care a luat naştere, este legată de limbajul şi de tradiţiile fiecărui grup etnic în parte.
Când am auzit muzica lui Gurdjieff mi s-a părut că sună extrem de familiar și că are multe asemănări cu ceea ce ascultam în copilarie. M-am gândit că dacă vreau să o înțeleg mai bine ar trebui s-o ascult cântată de instrumente orientale. Ca să fac aceasta transcriere, a trebuit sӑ fac cercetări, să ascult cu multă atenție și să studiez muzica etnică estică, începând cu muzica armeană, arabă, iraniană, grecească, asiriană şi kurdistană. Pentru a înţelege instrumentele folosite şi combinaţiile dintre ele, articolele compozitorului armean Komitas mi-au fost de mare ajutor.

 Ai un album scos de faimoasa casă de discuri ECM Records. Care a fost modalitatea prin care te-a contactat Manfred Eicher şi cum a fost experienţa înregistrării albumului? Te rog să ne povesteşti puţin despre asta. 

L.E. – Manfred era deja interesat, din momentul în care a auzit de la violoncelista Anja Lechner că în Armenia a apӑrut un ansamblu de instrumentiști care urmau să interpreteze muzica lui Gurdjieff folosind intrumente originale armenești. Ansamblul a fost fondat în 2008 şi la unul din primele noastre concerte a fost prezent compozitorul armean Tigran Mansurian. Plăcându-i muzica grupului şi fiind el însuși un artist reprezentat de ECM și totodată bun prieten cu Manfred, ne-a recomandat acestuia. Înregistrarea albumului a fost făcută în Yerevan şi prelucrată de Manfred în Germania, pe când cel de-al doilea proiect al nostru, muzica lui Komitas, album pe care-l vom lansa anul viitor, a fost înregistrat în Lugano.

Te-ai născut în Liban şi te-ai mutat în Armenia la 18 ani. Cum a influenţat acest lucru căutările tale muzicale?

L.E. – Liban e o ţară foarte interesantă; poți găsi acolo oameni de diferite etnii, trăind împreună şi fiind conştienţi de cultura şi de tradiţiile celorlalţi. În afară de muzica armenească, de mic copil am avut ocazia să ascult muzică arabă, kurdistană, grecească, asyriană iar când am emigrat în țara strămoşilor mei, Armenia, am studiat și muzica occidentală clasică. Între timp mi-am continuat educația în muzica populară armenească, toate acestea fiind o adevarată șansӑ pentru mine.

Keith Jarrett are un foarte cunoscut album intitulat „G.I. Gurdjieff – Sacred Hymns” , înregistrat tot la ECM in 1980. Ce părere ai despre efortul acestuia de a aduce în atenţia publicului moştenirea lui Gurdjieff?

L.E. – Keith Jarrett a fost foarte apropiat și de învăţătura lui Gurdjieff, iar interpretările acestuia relevă o profundă înţelegere. Efortul lui şi al lui Manfred Eicher de a prezenta publicului larg moştenirea lăsată de Gurdjieff este extrem de preţios.

Ce te atrage cel mai mult la Gurdjieff?  Căutătorul de adevăr sau compozitorul pasionat de muzica tradițională din diferite regiuni?

L.E. – Muzica lui Gurdjieff face parte din învațătura sa. Înțelegerea învățăturii lui este necesară pentru a-i înțelege muzica și invers. În același timp muzica populară în sine este o puternică sursă de informație, o formă onestă și adevarată de artă, care ne conduce către adevăr. Noi suntem căutători ai adevărului, căutam să înțelegem, iar muzica tradițională este o cale de căutare a adevărului.

Citește interviul integral pe http://www.infomusic.ro

  •  
  •