Mihai Stepan Cazazian

INTERVIU CU LEVON CIUKASZIAN şef al catedrei UNESCO de Istorie a Artei din cadrul Universităţii de Stat din Erevan

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Joi, 17 noiembrie, în faţa auditoriului din sala de conferinţe a Colegiului Noua Europă, profesorul Levon Ciukaszian, şef al catedrei UNESCO de Istorie a Artei din cadrul Universităţii de Stat din Erevan, a susţinut o expunere pe tema  Lumini şi splendori în miniatura armeană.

Domnul Ciukaszian a vizitat şi centrul armenesc din Bucureşti, catedrala armeană, Casa de Cultură Dudian şi sediul Uniunii Armenilor din România. Cu această ocazie, oaspetele s-a întîlnit cu sfinţia sa episcopul Datev Hagopian, care i-a prezentat valorile culturale păstrate în muzeu, iar la bibliotecă a fost întîmpinat de fosta specialistă de la institutul de manuscrise vechi din Erevan, Matenadaran, doamna Arşaluis Paronian. Cu ocazia vizitei sale, profesorul Ciukaszian a avut amabilitatea de a acorda un interviu revistelor Nor Ghiank şi Ararat.

Povestiţi-ne pe scurt despre activitatea Dumneavoastră.

Am absolvit Universitatea de Stat dinErevanşi încă din anii studenţiei m-am specializat în  domeniul miniaturii armene. După absolvire m-am dedicat în întregime istoriei artei. Am frecventat cursurile unor remarcabili specialişti dela Moscova, iar coordonatorul primei mele disertaţii a fost Viktor Lazrev, care se trăgea din care celebra familie a Lazarienilor şi care era şeful catedrei de Istorie a Artei, specialist recunoscut în Rusia şi pe plan mondial, preşedinte al asociaţiei mondiale de bizantologie.

Cînd aţi susţinut prima disertaţie şi cu ce temă?

Prima disertaţie am susţinut-o în 1982laTbilisi,la Institutulde istorie a artei. Aceasta era dedicată remarcabilei Evanghelii a traducătorilor din 1232, miniată de Grigor Ţaghkogh, probabilla Karin. Apoi, în 1985, disertaţia a fost publicată într-un volum cu titlul Grigor Ţaghkogh. După aceea am început să studiez arta lui Toros Roslin. Toros Roslin este miniaturistul nostru de frunte, un pictor important şi renumit în regatul medieval al Ciliciei, ce s-a aflat în slujba curţii regale şi a catolicosului. Acesta a lăsat 6-7 manuscrise ce se află astăzi în diferite ţări. Cea de a doua disertaţie, susţinută în 2001la Institutulde artă din Moscova, am dedicat-o artei lui Toros Roslin. Am publicat numeroase articole în diverse limbi, despre Roslin am publicat în armeană, rusă, engleză şi franceză. Dar nu am scris doar despre miniatura armeană, ci am semnat articole despre arta argintarilor, a lemnarilor sau cea a unor pictori mai recenţi. Adică despre remarcabili artişti armeni din secolele 19 şi 20, ce au fost daţi uitării. Am scris articole despre Hushman din America, despre Arşag Fetfacian, iar de curînd, în august, am publicat un mare volum despre Arşag Fetfacian, ediţie frumoasă cu 80 de ilustraţii color şi rezumate în rusă şi engleză, textul de bază fiind în armeană. A fost smuls din uitare un pictor ale cărui lucrări sînt risipite în diverse ţări şi am reuşit să adun o parte dintre ele în acest album.

Levon Ciukaszian alături de  Arşaluis Paronian, Madlen Ter-Ghukasian şi Vlad Bedros la Biblioteca Dudian

Conferinţa susţinută de Dumneavoastră în România se înscrie într-o serie generală, sau este o conferinţă distinctă?

Eu am susţinut circa 170-180 de conferinţe în întreaga lume, conferinţe publice, în universităţi, muzee şi biblioteci, am fost invitat în 22 de state componente ale SUA. Am predat la o universitate din Polonia, precum şi trei luni la o universitate dinLos Angeles. Apoi am avut burse ştiinţifice cu care am lucrat şi am făcut studii timp de aproape patru luni în Galeria Naţională dinWashington.

Care este tema generală a conferinţelor Dumneavoastră?

Tema generală este arta armeană, miniatura armeană, activitatea diverşilor artişti armeni. Am conferinţe despre portretul în arta armeană, despre imaginea şi rolul femeii în arta armeană, despre legăturile artistice armeano-italiene şi armeano-franceze, despre corelaţia dintre cruciade şi arta armeană, etc. Am conferinţe despre anumite perioade. Am scris sute de articole cu caracter biografic publicate în ultimul volum al Enciclopediei Armene Sovietice. Am publicat apoi în Mica Enciclopedie Armeană, în enciclopedii în limbile rusă şi armeană, iar de peste 20 de ani trimit materiale pentru Marea Enciclopedie Germană, pentru care am redactat şi trimis circa 900 de articole.

Ce ne puteţi spune despre patrimoniul cultural armean din România?

Am fost foarte impresionat de marea bogăţie pe care o avem în România şi în alte ţări şi visez la momentul cînd voi putea trimite o întreagă echipă care să studieze avuţia noastră culturală risipită în toate părţile. Ne gîndim să aducem o echipă internaţională în care intenţionez să-l introduc pe unul dintre studenţii mei, iar apoi să vedem cu ce studenţi mai poate fi completată dintre cei ce se specializează în diverse domenii. Acţionez pe mai multe direcţii, întrucît avem nevoie de specialişti în toate domeniile.

Vă mulţumim pentru discuţia foarte interesantă şi vă urăm succes în fructuoasa Dumneavoastră activitate.

 

Interviu realizat de Madlen Ter-Ghukasian

  •  
  •  

One Response to INTERVIU CU LEVON CIUKASZIAN şef al catedrei UNESCO de Istorie a Artei din cadrul Universităţii de Stat din Erevan

  1. Pingback: URL