Mihai Stepan Cazazian

Interviu cu Ara Nefian, armeanul care lucrează pentru NASA

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Dragă Ara. Nu mai am informaţii despre tine de cînd ai fost, acum cîţiva ani, în România. Atunci ne-am adus aminte, amîndoi, de zilele petrecute pe un şantier de refacere a unei biserici, la Gogaran, în Armenia, prin 1993. Apoi ştiu că ai plecat din România, unde ai absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti. Cum a evoluat viaţa ta, profesional?

Îmi amintesc cu mare plăcere perioada pe care am petrecut-o în Armenia. A fost o experienţă unică în care am reuşit să învăţăm multe despre Armenia şi ce înseamnă să fii armean. Este o acţiune pe care aş sugera-o cît mai multor tineri armeni. La cîţiva ani după vara de la Gogaran am plecat în Franţa la studii şi apoi în Statele Unite să îmi termin studiile de doctorat în informatică la Georgia Tech în Atlanta. După terminarea facultăţii  am lucrat la laboratoarele de cercetare ale Intel în California şi am fost implicat în proiecte de recunoaştere şi clasificare de imagini, text şi voce.  Mai tîrziu în 2005 am făcut parte din echipa Universităţii Stanford care a cîştigat cursa robotică de navigaţie autonomă sponsorizată de departamentul de cercetare al armatei americane (DARPA). Vehiculul fără şofer, un Volkswagen Touareg a condus 200 de kilometri în deşertul Mojave pe drum nepavat şi a terminat pe primul loc cursa în mai puţin de 6 ore. Vehiculul se află în prezent la Smithsonian Museum şi DARPA a oferit cîştigătorilor un premiu de 1 milion de dolari. Rolul meu a fost în detectarea coridoarelor de traversare a deşertului din imaginile provenite de la camera de luat vederi a vehiculului.

Unde locuieşti în prezent şi cu ce te ocupi?

Locuiesc în San Francisco şi lucrez la NASA Ames şi la filiala din Silicon Valey a Universităţii Carnegie Mellon. În cadrul NASA conduc echipa de cartografie digitală.  Mă ocup cu metode statistice de cartografiere şi recunoaştere a suprafeţei planetelor şi asteroizilor apropiaţi din sistemul solar folosind imagini obţinute de misiunile Apollo pînă la cele de azi inclusiv cele transmise de roboţii marţieni Spirit şi Opportunity.
Rezultatul acestui efort sprijină NASA în alegerea locurilor de aterizare al viitoarelor misiuni robotice (inclusiv viitoarea Mars Science Lab ce va fi lansată în octombrie 2011) sau umane, la înţelegerea mai precisă a formării planetelor şi nu în ultimul rînd la
întreţinerea entuziasmului noilor generaţii de a explora spaţiul. Un exemplu al activităţii nostre în acest sens sînt hărţile digitale tri-dimensionale disponibile în Google Moon şi cele din Google Mars create în laboratorul nostru.

Crezi că în activitatea pe care o depui, deşi este una foarte specializată, există direcţii ce pot fi dezvoltate, în parteneriat, cu cercetători din România sau, de ce nu, din Armenia?

Cu siguranţă sînt foarte interesat în asfel de colaborări atît în România cît şi în Armenia. Cu siguranţă în România am mai multe contacte. Din păcate nestăpînirea limbii face mai dificilă colaborarea cu cercetătorii armeni. Înformatica şi în special inteligenţa artificială rămîn domenii foarte dinamice şi cu un număr foarte mare de aplicaţii la toate nivelurile de la cercetarea spaţială, la mijloace automate de supraveghere digitală, monitorizare şi fluidizare a traficului auto pînă la aplicaţii în domeniul roboticii şi interfeţelor maşină- utilizator.

Ai întîlnit armeni sau, poate ai colaborat cu ei, în zonele unde ai lucrat?

Am întîlnit cîţiva armeni în cadrul NASA veniţi de la Erevan. Ne-am întîlnit complet întîmplător în chiar primele zile de lucru. Am auzit fără să vreau conversaţia la telefon în armeană a colegului meu. A fost uşor să stabilim o relaţie de prietenie şi am aflat prin intermediul lui multe despre viaţa de azi din Armenia. Împreună cu Vahraam sîntem în curs de a forma o echipă care să lucreze în domeniul roboticii cu aplicaţii militare. În decursul anilor am fost în contact şi cu familia Salgian, Garbis şi Andreea care sînt stabiliţi pe coasta de est.

Cînd mai treci prin România ?

În toamnă. Vreau să fiu alături de părinţii mei cînd împlinesc o vîrstă foarte frumoasă. Ne vom revedea cu siguranţă cu această ocazie.

Îţi mulţumesc pentru interviu şi aştept să ne vedem în toamnă. Pînă atunci success în activitatea pe care o desfăşori.

Interviu prin internet realizat de Mihai Stepan

  •  
  •