Arhiepiscopia Armeana

În vremea pandemiei : O retrospectivă a Madach-ului la Botoşani

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Sărbătoarea de madach a armenilor botoşăneni  din acest an, chiar dacă a fost marcată puternic de condiţionările stării de pandemie, a rămas marea sărbătoare, continuând  tradiţiile unei naţii  care a marcat semnificativ istoria şi cultura oraşului Botoşani.

Preotul vicar Radu Krikor Holca şi-a asumat  în acest an manifestările, într-un moment greu  în care episcopul Datev Hagopian, recent sosit din Armenia – din zona frontului, a fost obligat să rămână la Bucureşti în carantina impusă de coronavirus.

Manifestările  în biserica Sfânta Maria au avut loc cu respectarea strictă a măsurilor sanitare, distanțarea fizică între enoriaşi și purtarea măștii devenind astăzi obligații care țin  de normalitate. Preotul a oficiat slujba asistat de diaconul Haik Azarian şi de botoşăneanul  Bogdan Aritonovici, elev aflat în al treilea an pentru studii teologice  la Ecimiadzin,  trimis de Arhiepiscopia Armeană din România. 

 După slujba religioasă, preotul Krikor l-a  felicitat în mod special pe Bogdan Aritonovici, spunând despre el că este ”una dintre cele mai importante investiții ale armenilor din Botoșani” şi apoi a adus un omagiu celor care au susţinut şi sprijinit plecarea acestuia la studii teologice: episcopul Datev Hagopian,  Întâistătătorul Bisericii  Apostolice Armene din România şi Viorica Popa, ultima lideră a comunităţii armene din Botoşani, cea care l-a susţinut cu mulți ani în urmă la studiile teologice  şi pe Radu Holca.

 La sfârşitul pastoralei, a adus laude familiei Aritonovici pentru sacrificiul şi grelele încercări prin care a trecut, fiul lor Bogdan lipsind neîntrerupt de acasă timp de 3 ani. Bogdan Aritonovici a plecat din Botoșani un copil de 15 ani şi a revenit un adolescent, matur deja la cei 18 ani pe care i-a împlinit anul acesta. Bogdan provine dintr-una dintre vechile familii armene din Botoșani, iar tatăl acestuia, Cristian Aritonovici, care face parte din Consiliului Parohial al Bisericii armene din Botoșani încă din anul 2011, a fost numit  recent, cu susţinerea episcopului  Datev Hagopian,  în funcția de administrator al Parohiei armene din Botoșani.

Dacă manifestările religioase din acest an la sărbătoarea de madach au fost cele așteptate, manifestările culturale şi de socializare comunitară cu care armenii  botoșăneni erau obișnuiți în anii precedenţi  au lipsit. Prudența în socializare în aceste vremurile marcate de pericolele pandemiei și lipsa – pentru prima oară – de la slujba religioasă a episcopului  au fost însă  prilej pentru armenii botoșăneni de aducere aminte a momentelor memorabile petrecute la sărbătorile madach-ului din anii trecuți, amintirile apropiate având și un reper: venirea PS Datev la conducerea Bisericii Armene din România.

După acel an  2011, în fiecare an, slujba liturgică de madach la Botoșani  a fost  urmată  de  organizarea unor manifestări religioase şi culturale armenești, cele mai multe cu  semnificaţii deosebite. O  succintă retrospectivă  a acestora este importantă pentru a conștientiza impactul asupra lucrării bisericii armene în Botoşani şi în România, impact remarcabil prin: înfiinţarea la Botoșani a primului muzeu confesional într-o biserică armeană din România; cărţile scrise despre biserica armeană,despre cimitirul armean, despre istoria şi patrimoniu cultural lăsat de armenii botoşăneni; trimiterea la studii teologice la Ecimiadzin a doi elevi botoşăneni; înfrăţirea dintre oraşul Botoşani şi oraşul Ashtarak din Armenia.  Toate aceste lucrări au fost stabilite la manifestările prilejuite de sărbătorile madach-ului la comunitatea armenilor botoşăneni.

2011

A fost anul în care PS Datev Hagopian a oficiat, prima dată după venirea în România, slujba religioasă de madach la Botoșani.

Botoşani este  locul unde  sărbătoarea religioasă anuală a armenilor pleacă de la o tradiţie veche de aproape două secole şi, pentru că sărbătoarea nu a lipsit în nici un an, a devenit în timp o manifestare cu specific aparte între comunităţile armenilor din România.  În afara lăcașului bisericii era  jertfit un taur din carnea căruia se făcea o supă, iar bucăţile de carne fiartă, în porţii egale, erau  oferite la  toată comunitatea armenilor din oraş, pentru sănătatea membrilor comunităţii. Carnea fiartă şi supa simbolizează o mâncare curată care în tradiția – construită pe legendă – ar fi îndepărtat ciuma care a cauzat una dintre cele mai mari încercări prin care au trecut armenii botoșăneni.

 În anul 2011, episcopul a binecuvântat prima dată şi agapa tradițională fiind întâmpinat de tinere îmbrăcate în costume populare armene – un proiect cultural inițiat atunci de Viorica Popa.

 După anul 2011,  toate sărbătorile  de madach  la Botoşani s-au desfăşurat sub patronajul P.S. Episcop Datev Hagopian.  

2012

La sărbătoarea Madach-ului din anul 2012, între oaspeţii comunităţii locale a fost și ambasadorul Republicii Armenia în România, Excelenţa Sa Hamlet Gasparian. Au venit şi  oficialităţile locale: prefectul, primarul oraşului, preşedintele Consiliului Judeţean, reprezentanţi ai Guvernului şi parlamentari. La propunerea ambasadorului Gasparian şi a episcopului Datev,  oficialitățile locale au hotărât înfrățirea orașului Botoșani cu orașul armean Ashtarak, situat în imediata apropiere a Erevan-ului.

O frumoasă surpriză pentru mulţi dintre cei prezenţi în acea zi frumoasă de decembrie a anului 2012 a constituit-o expoziţia de Broderii şi covoare armene din sec. XVIII –XX, realizată de Viorica Popa împreună cu conducerea Muzeului de Etnografie din Botoşani. Prilej cu care P.S. Episcop Datev Hagopian, foarte documentat, a făcut în fața invitaților o extinsă prezentare a comunităţii armene din Botoşani, a vechimii şi tradiţiei bisericii armene botoşănene. A arătat că în cei 2 ani de când a venit în România, a ajuns să cunoască bine Botoşanii şi comunitatea de aici. Armenii sunt în Botoşani de 1000 de ani şi ei şi-au pus amprenta pe întemeierea oraşului, au construit aici prima biserică de piatră din România dar şi din Europa. Mulţumeşte autorităţilor locale şi parlamentarilor României pentru faptul că au contribuit la reabilitarea Bisericii Armene Sfânta Maria. Îndeamnă la înfiinţarea în Botoşani a unui ”Centru European de restaurare a icoanelor armeneşti”, un muzeu al acestora, şi a lansat ideea „de a include Botoşanii în circuitele de pelerinaj ale armenilor”.

2013

Madach -ul anului 2013  la Botoșani a avut oaspeți speciali: un grup de tineri armeni sosiți în vizită în România, dar și pe ambasadorul Gasparian, venit din nou la sărbătoarea comunității botoșănene.  Biserica Sfânta Maria a fost atunci neîncăpătoare, la slujba oficiată de PS Datev participând mai mult de o sută de enoriași și invitați. În tradiţia comunităţii  botoșănene în care armeni înstăriți asigurau pe cheltuiala lor agapa tradițională la sărbătoarea de madach, pentru sănătatea lor şi a familiei, familia Alexandru și  Emanuela Zarug au donat carnea și toate celelalte bucate  pentru toți cei care au  care au participat la slujba religioasă de madach din anul 2013.

O lansare de carte: „Case armene din Botoşani” a făcut obiectul suitei de manifestări culturale despre armenii din Botoşani, desfășurate la Biblioteca judeţeană.

 A fost cea de-a cincea carte dintr-o serie de zece volume despre istoria, civilizaţia şi cultura armenilor din Botoşani,  autori Viorica Popa și Florin Simion Egner, cei care până atunci au mai scris şi publicat împreună „Istoria comunităţii armene din Botoşani (1054-2012)”, „Biserica armeană din Botoşani – o existenţă de peste şapte secole”, „Şcoala armeană din Botoşani” și „Cimitirele armene din Botoşani”. Episcopul Datev Hagopian a salutat lansarea acestui volum, apreciind efortul autorilor de a scrie despre o comunitate care conservă şi astăzi atât de bine tradiţiile şi specificul armenilor.  

Au fost  organizate și două expoziţii în cadrul manifestărilor: prima – de carte şi cea de-a doua – de fotodocumente ce cuprind marturii ale vieţii armeneşti la Botoşani. Participanţii la manifestare au vizitat apoi Centrul Vechi Istoric al oraşului Botoşani, unde Florin Egner a arătat și prezentat câteva case armene – monumente de arhitectură de patrimoniu național, cu istoria şi importanţa lor în dezvoltarea oraşului.

2014

Manifestările prilejuite de sărbătoarea madach-ului în anul 2014, au  fost marcate de  o propunere-eveniment: îndemnul  de PS Episcop Datev de realizare  a unui spațiu muzeistic confesional în paraclisul bisericii Sfânta Maria, lucrare  care avea să se realizeze în anul următor.

După slujba religioasă din acel decembrie 2014, a avut loc  încă o  lansare de carte despre comunitatea armeană din Botoșani:  volumul I „Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din Botoşani”. Cartea, scrisă de Viorica Popa  și Florin Simion Egner  a fost prezentată de Dănuț Prodan, doctor în istorie. Profesorul a ținut să precizeze: „Într-o prezentare din anul trecut a cărții intitulată Case armene în Botoșani, carte care face parte din ciclul de zece volume pe care cei doi autori şi-au propus să le realizeze, am numit această construcție „Decalogul armenesc”. Până în anul 2013 au apărut şase astfel de volume, iar din primele cinci, la care s-au adăugat ulterior câteva capitole, s-a născut acest prim volum al „Istoriei și patrimoniului  comunităţii armene din Botoşani”, apărut în condiţii tehnice şi grafice deosebite la editura Ararat”.

 Tot atunci a mai fost prezentată o lucrare, tipărită de revista Ararat, „Periplu prin Armenia, o ţară frumoasă şi plină de contraste”, prezentând impresiile lui Florin Simion Egner, la prima lui vizită în Armenia, la sfârșitul lunii septembrie, când   municipiul Botoșani s-a înfrățit cu orașul armean Ashtarak.

Vremea deosebit de caldă pentru sfârșitul anului a făcut ca manifestările de madach din anul 2014 să  se prelungească pe toată durata zilei. După agapa tradițională, oaspeții au vizitat vestigiile cuptoarelor medievale armenești din Centru Istoric al Botoșanilor.

 2015

Mulțumit și satisfăcut de faptul că îndemnurile sale din anul precedent au rodit, la sărbătoarea de  madach din  anul 2015, Episcopul Datev Hagopian a felicitat comunitatea armeană din Botoşani, loc în care, de fiecare când vine, găseşte câte un lucru nou realizat de consiliul care diriguieşte activitatea comunităţii.

  Salutând înființarea muzeului confesional armean la Botoșani, PS Datev a propus ca muzeul de obiecte de cult armene din Botoşani să poarte numele ”Dirayr Mardichian”, în memoria episcopului care a slujit 5 decenii biserica şi comunitatea armeană din România. A mai îndemnat să se facă neîntârziat primii paşi pentru amenajarea  „lapidarium”-ului, pentru că pietrele tombale de la cimitirul confesional armean din  Botoşani, între cele mai vechi cunoscute în Moldova, sunt obiective de interes în circuitele de pelerinaj ale armenilor.

În anul 2015, care a fost anul comemorării genocidului, pastorala episcopului a fost una încărcată de semnificaţii.  “Sfinţi au ajuns cei prigoniţi, cei care au pătimit şi au fost sacrificaţi în viaţa pământească” a spus episcopul, reamintind de mesajul transmis în aprilie, când în lăcaşul bisericii armene din Botoşani a avut loc acea mare manifestare de comemorare a grozăviilor întâmplate în anul 1915. Atunci s-a vorbit prima dată de faptul că ”cei 2 milioane de martiri ai genocidului armean sunt consideraţi cu toţii sfinţi de biserica armeană”.

Comemorând genocidul armean din anul 1915, sărbătoarea madach-ului la Botoşani s-a încheiat cu o manifestare culturală remarcabilă, vernisajul piesei de teatru „Strunga dintre moarte şi viaţă”, realizare a  regizorului armean Florin Kevorkian pe o idee a Vioricăi Popa și documente aflate în arhiva Parohiei Botoșani.  Spectacolul a fost realizat cu actorii Tetrului  Naţional „Mihai Eminescu” din Botoşani dar şi cu 11 elevi  selectaţi de la liceele din oraş.

2016

 Madach-ul anului 2016 a fost unul al aducerilor aminte despre cei care au slujit cu credință biserica armeană de-a lungul timpurilor. În  tradiția manifestărilor de madach la Botoșani este o cutumă, ca la sfârșitul slujbei religioase episcopul să pomenească pe înaintașii bisericii scriși în ”Lista donatorilor”, aflată pe peretele din stânga al naosului, și să-i laude pe cei care au merite deosebite în activitățile lor în sprijinul bisericii.

Pomenindu-l pe Mircea Trufașu, unul dintre cei mai generoși și mai harnici dintre membrii comunității, trecut spre cele veșnice la sfârșitul lunii noiembrie, PS Datev  l-a adăugat pe lista donatorilor parohiei armene din Botoşani, listă începută cu ctitorul Anton Heulianţ, cel care a terminat de zidit, în anul 1797, biserica Sfânta Treime. La sfârșitul  ceremoniei, episcopul a adus un laudatum doamnei Viorica Popa, liderul comunităţii armene din Botoşani, cea  care  nu a participat la slujbă și la celelalte manifestări datorită unor probleme de sănătate.

 La tradiționala agapă, PS Datev și cei doi preoți prezenți au fost alături de tânărul Bogdan Aritonovici, recomandat de Viorica Popa pentru a urma, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Armene din România,  studii teologice în Armenia. În anul următor tânărul, care nu împlinise vârsta de 15 ani, a plecat la Erevan și a început studiile la seminarul de pe lângă Patriarhia Tuturor Armenilor de la Ecimiadzin.

2017

La Madach-ul anului 2017, în ziua de sâmbătă 23 decembrie, armenii botoșăneni și-au luat încă odată rămas bun de la cea care a fost liderul comunității locale timp de două decenii, doamna Viorica Popa, numită de preotul Radu Krikor Holca: ”cea vrednică de pomenire”.

Preotul la invitat pe Florin Simion Egner și acesta a pomenit câteva lucrări ale Vioricăi Popa pentru biserică și comunitate:  ”Cu venituri modeste, dar cu bucuriile unei vieți  petrecute între cărți, Viorica Popa a realizat pentru biserica armeană lucruri extraordinare.  La două secole după ultima consolidare a bisericii înscrisă în documente, Viorica Popa a îndeplinit  visul ei din copilărie: să refacă biserica armeană din Botoșani. Bătând pe la toate porțile Viorica Popa a determinat aproape de una singură refacerea din temelii a bisericii Sfânta Maria, lucrare care conferă rezistență lăcașului de cult pentru secole de aici înainte. Tot Viorica Popa  a reușit să determine finanțarea proiectului de refacere și consolidare a bisericii Sfânta Treime la fel cum a determinat drumul întru credință a preotului Radu Krikor Holca și mai târziu plecarea lui Vlad Damian și a lui Bogdan Aritonovici pentru urmarea studiilor teologice în limba armeană  la Ecimiadzin. Viorica Popa a determinat apariția multor cărți și publicații despre armenii botoșăneni, lucrări de referință pentru mulți ani înainte”.

2018

Într-un interval de timp relativ scurt, au trecut la cele veșnice unii dintre cei mai buni  slujitori ai bisericii armene din Botoșani din ultima jumătate de secol, după Viorica Popa plecând de lângă noi Ștefan Iovanesian și Emanuela Cocotă.

 Din acest motiv, la Madach-ul anului 2018 slujba religioasă a fost urmată de citirea de către preot a unei aduceri aminte de armenii care au contribuit la păstrarea şi mărirea patrimoniului bisericii armene din Botoşani:  ”după  Viorica Popa, armenii botoșăneni omagiază astăzi pe profesorul  Ștefan Iovanesian, autorul primei cărți despre armenii botoșăneni, cel care a fost liderul comunității după 1989 și pe Emanuela Cocotă, cea care a realizat o lucrare deosebită, a consolidat biserica Buna Vestire de la Cimitirul armean din Botoșani , banii donați de ea reprezentând  cea mai generoasă donație către Parohia armeană din Botoșani din ultimul secol”.

După slujba liturgică, PS Datev Hagopian  a  rostit  în acel an 2018 , în fața altarului  Bisericii Sfânta Maria din Botoșani una dintre cele mai frumoase pastorale despre istoria și lucrările armenilor în Botoşani, în România și în diaspora.

Episcopul Datev Hagopian a vorbit despre istoria şi credinţa armenilor şi a subliniat că ”oriunde merge în lume şi de câte ori are prilejul,  transmite faptul că biserica Sfânta Maria cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” rămâne  între cele mai vechi lăcaşuri în care actul religios se desfăşoară fără întrerupere de peste 650 de ani. De aceea Biserica din Botoşani este importantă pentru întreaga comunitate armeană, care se întinde în peste 70 de ţări, pe toate continentele”.

”Cei care duc mai departe bogăția tradițiilor, culturii și obiceiurilor armenilor sunt copiii. Faptul că Parohia armeană din Botoșani are doi copii trimiși la studii teologice în Armenia, pe  George Damian și acum şi pe Bogdan Aritonovici, mă face încrezător în viitorul nației armene în Botoșani și în România”. 

Episcopul a binecuvântat ducerea  mai departe a tradiției sărbătorii de madach la Botoşani  și se bucură  de copiii armeni și de perspectiva pe care o are Biserica Ortodoxă Armeană din România de a avea mai departe preoți plecați de la Botoșani.

12.12.2020.                                                                   

Florin Simion Egner

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *