Mihai Stepan Cazazian

În dialog cu Anita Natascia Bernacchia, traducătoarea în limba italiană a “Cărţii Şoaptelor”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Ne-a vizitat de curînd la redacţie Anita Natascia Bernacchia traducătoare de limba italiană..Vizita nu a fost întîmplătoare întrucît tînăra născută în Italia, a cărei mamă este româncă, are un proiect ambiţios. Vrea să traducă volumul considerat romanul anului 2009 în România şi anume “Cartea Şoaptelor” de Varujan Vosganian. Şi cum traducerea acestei cărţi presupune cunoaşterea mai în amănunt a culturii armene, dincolo de colaborarea cu autorul, întîlnirea a fost una de informare. Dar şi din partea noastră s-a născut curiozitatea de a afla de ce s-a oprit asupra “Cărţii Şoaptelor”. Deci

Cine sînteţi şi ce aţi mai tradus ?

Sînt traducător din limba română în limba italiană şi am tradus cîteva cărţi pînă acum: “Raiul găinilor” de Dan Lungu, “Născut în URSS” de Vasile Ernu şi acum trebuie să apară “Fantoma din moară“ de Doina Ruşti. La anul sperăm să apară “Cartea şoaptelor”. Există un interes mare din partea diferitelor edituri italiene. Încă nu s-a stabilit editura care va prelua romanul. Dar am tradus deja un fragment din roman pentru revista online Akhtamar a comunităţii armene din Italia.

Ca o curiozitate, aţi participat şi la cursurile de pregătire a traducătorilor realizate de Institutul Cultural Român, ?

Am participat de două ori. Prima oară în 2006 cu o bursă pentru traducătorii începători şi în 2009 cu o bursă pentru profesionişti. Deci cine are un contract cu o editură poate să participe.

Dintr-o primă lectură a cărţii lui Varujan Vosganian, cum vi se pare din punct de vedere al traducerii, mai grea faţă de alte cărţi, sau a pus probleme de nuanţe, pe care a trebuit să le mai studiaţi?

Da, unele pasaje merg mai uşor, altele sunt mai lirice, mai poetice, trebuie studiate într-adevăr mai bine, sonoritate cuvintelor trebuie să fie cea potrivită. Unele elemente care ţin de cultura armeană, bineînţeles, trebuiesc explicate , trebuiesc mai multe note se subsol sau la sfîrşitul cărţii.

Deci aveţi în vedere, totuşi, crearea unui aparat cu explicaţii la sfîrşit, faţă de ediţia în română, în care mulţi cunosc anumite lucruri şi poate nu era nevoie de acest aparat.

Da, şi unele elemente care ţin de cultura română trebuiesc explicate, precum şi transliterarea numelor armeneşti.

În acest sens v-aţi pus problema să aprofundaţi mai mult cultura armeană?

Sigur că da, am citit cîteva cărţi despre istoria Armeniei, fiindcă altfel nu se poate traduce o asemenea carte. Dacă nu citeşti istorie, nu poţi să te apropii de unele cărţi, de unele opere aşa de valoroase.

Pînă acum, ce pasaj vi s-au părut mai greu de tradus din carte?

În momentul în care, de exemplu, se trece de la naraţiunea propriu zisă la naraţiunea metaforică. Atunci cînd se vorbeşte despre naşterea copilului din carte, acolo începe o naraţiune metaforică, care trebuie analizată mai bine pentru timpurile verbale, de exemplu. Sunt greu de redat din română în italiană, pentru că nu au corespondent exact. Există o colaborare permanentă între mine şi autor. I-am pus cîteva întrebări. Sperăm că se va finaliza contractul cu editura şi aş vrea ca acea editură sa fie una cu o distribuţie bună, pentru ca această carte să ajungă la cît mai multe persoane.

Dar pînă la urmă cum aţi ajuns la cartea domnului Vosganian? A fost o întîmplare sau nu?

Vara trecută am fost în România, cînd am cumpărat cîteva cărţi printre care şi “Cartea şoaptelor”. Am citit-o dintr-o răsuflare şi am hotărît că este o carte pe care merită să o traduc.

Aveţi în perspectivă şi alte traduceri?

Mai am cîteva proiecte,o antologie pentru o editură din Italia, la care lucrez cu o colegă şi mai am alte idei în proiect. Deocamdată am în lucru acest volum “Cartea şoaptelor” care sper să apară  anul viitor în Italia.

Aşteptăm cu interes traducerea cărţii şi succes.

A consemnat Mihai Stepan Cazazian

  •  
  •