Mihai Stepan Cazazian

În biserica armeană din BOTOȘANI / Ziua comemorării genocidului a însemnat o adevărată lecție de istorie

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

botosani 1

Miercuri 22 aprilie, în frumoasa biserică Sfânta Maria, armenii din Botoșani au comemorat 100 de ani de la genocidul populației armene din Turcia.

Manifestările au început cu o slujbă religioasă, de pomenire a martirilor armeni uciși între   anii 1915-1922. Slujba a fost urmată de citirea de către preotul Radu Kricor Holca a  gramotei de binecuvântare a Patriarhului Karekin al II-lea adresată armenilor de pretutindeni la comemorarea holocaustului. A urmat un simpozion organizat de Consiliul parohiei armene din Botoșani  în memoria celor un milion și jumătate de victime ale genocidului.

Alături de comunitatea armeană locală, au comemorat genocidul prefectul județului, Costică Macaleți – cel care a participat și la inaugurarea Muzeului comunității armene, viceprimarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, directorul Direcției județene de cultură, Dănuț Huțu.

botosani 2

doua parte a întâlnirii a fost moderată de Florin Simion Egner

Au mai fost prezenți Ana Teletin și Costel Grigoruță, doi vechi prieteni ai comunității armene din Botoșani care au organizat în aceste zile la Biblioteca județeană Mihai Eminescu o expoziție comemorativă despre genocidul armean, expoziție care va avea vernisajul în ziua de 24 aprilie. A venit și muzeograful Gheorghe Median, cel care a scris în anul jubiliar 2001 – împreună cu armeanul Ștefan Iovanesian – prima carte monografică despre comunitatea armeană din Botoșani.

Istoricul Dănuț Prodan, apropiat de comunitatea armeană de trei decenii, chiar de la alegerea tezei de doctorat –  despre viața  negustorului și diplomatului armean Manuc Bei, a venit însoțit de un grup de  elevi. Ziaristul Corneliu Filip, doctor în istorie și autorul unor articole-referință despre cărțile publicate despre comunitatea armeană din Botoșani (nu mai puțin de 8!) și el prezent la manifestări, sărbătorise Paștele în acest an chiar la o biserică din Armenia.

Au mai răspuns invitației comunității armene din Botoșani preoții bisericii ortodoxe  Daniel Dascălu și Petru Ghervase, amândoi preoți misionari în România și în țări din Uniunea Europeană, amândoi având doctorate în teologie. Dealtfel, preotul Ghervase a fost prezent și la alte manifestări religioase în biserica armeană din Botoșani, el fiind un apropiat al preotului Kricor.

botosani 3

La comemorea genocidul a participat si prefectul județului, Costică Macaleți

Au fost invitați și reprezentanții comunităților de evrei și de romi din Botoșani.  Casa armenilor din Botoșani reprezintă un loc de atracție pentru autoritățile administrației locale, la fel pentru mulți locuitori ai orașului.

Conferințele prezentate au fost pentru toți cei prezenți o adevărată lecție de istorie. Au vorbit despre atrocitățile turcilor împotriva armenilor trei intelectuali remarcabili: Dănuț Prodan, Corneliu Filip și preotul Petru Ghervase. Prodan a vorbit despre istoria genocidului dovedind o cunoaștere desăvârșită a evenimentelor de acum 100 de ani. Corneliu Filip a vorbit  despre influența dispariției fizice a majorității armenilor din Constantinopol asupra comunităților armene din diaspora, cu referire la actualele teritorii locuite de armeni ale Georgiei și Azerbaidjanului.  Preotul ortodox  român Petru Ghervase a evocat holocaustul și a propus celor prezenți să se roage împreună pentru martirii armeni din vremea genocidului.

Această a doua parte a întâlnirii a fost moderată de Florin Simion Egner, reprezentantul comunității armene locale. Egner a încheiat dezbaterile cu prezentarea unor documente de arhivă  despre impactul negativ pe care l-a avut genocidul armean asupra comunității din Botoșani. A arătat că după întreruperea brutală a legăturilor cu Patriarhia de la Constantinopol comunitatea armeană de aici a fost în continuă scădere. Principalele relații economice, culturale și spirituale ale armenilor din Botoșani erau cu armenii din Turcia  De acolo veneau manuale școlare în limba armeană, cărțile religioase în limba armeană dar și cele de beletristică, de la Constantinopol erau repartizați institutorii care predau în cele două școli armene din Botoșani, dar și preoții, diaconii  și cântăreții bisericești, de acolo veneau chiar și pietrele funerare frumos sculptate în marmură albă.

În anul 1915 comunitatea armeană din Botoșani avea peste 2000 de suflete și era atât de puternică economic încât a fost principalul contribuabil la  construirea, în anul 1912, a Teatrului Mihai Eminescu, mândria orașului. Înainte de 1915,  armenii aveau 2 școli în limba maternă, 3 biserici și o situație economică înfloritoare.  După cincisprezece ani,  în anul 1930, comunitatea locală, rămasă fără legătura ei ombilicală, scade  la 500 de suflete, mai păstra o singură școală cu predare în limba maternă, cu puțini elevi, iar cele trei biserici mai aveau un singur preot, un diacon și doi cântăreți. După genocidul armean din Turcia, comunitatea armeană decade economic și iese treptat din prim-planul vieții Botoșanilor.

Președintele filialei locale Vatra Românească, scriitorul Mircea Paul Iordache a înregistrat dezbaterile pentru o pagină din revista filialei, un periodic care ajunge în comunitățile românești din Uniunea Europeană, Basarabia și Bucovina, dar și din America. Au mai fost prezenți la manifestările din lăcașul bisericii armene Sfânta Maria și  George Lazăr, directorul și proprietarul  principalului trust de media din județ – ziarul Monitorul de Botoșani, cu un tiraj zilnic de 6000 de exemplare și postul regional Radio-Fix – alături de mai mulți corespondenți ai posturilor locale de televiziune și ziariști. Aceștia sunt frecvent, în ultimii ani, alături de comunitatea armeană, comunitate prezentă datorită lor în mass-media locale.

Și după adevărata lecție de istorie dată de cei care au conferențiat, manifestările au continuat cu oferirea unor cărți despre genocidul armean și a unor insigne comemorative. Discuțiile au mai durat un timp, invitații fiind interesați de cât mai multe informații despre dimensiunea tragediei de acum 100 de ani a armenilor.

 F. E.

 

  •  
  •