Tiberiu Cosovan

„Ghidul spiritualităţii armeneşti din Bucovina istorică”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Ghidul spiritualitatii armenestiCu prilejul Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, când credincioşii armeni din România şi din diaspora vin în pelerinaj la Mănăstirea Hagigadar să se închine şi să se roage pentru împlinirea dorinţelor, Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava, în colaborare cu Direcţia Judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale, a editat şi a pus în circulaţie „Ghidul spiritualităţii armeneşti din Bucovina istorică”, lucrare care, aşa cum se consemnează într-o scurtă „Prefaţă”, se doreşte a fi „un instrument util pentru călătorii dornici de a descoperi locuri şi oameni din această zonă”.

Ghidul este cea de-a treia lucrare tipărită prin grija dr. Ioan Foit, preşedintele comunităţii armene sucevene

„Ghidul spiritualităţii armeneşti din Bucovina istorică”, cea de-a treia lucrare editată de
Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava împreună cu Direcţia Judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale, se adaugă volumelor „Hagigadar – Împlinitoarea dorinţelor” (2012) şi „Turnu Roşu 500 – Hagigadar 501” (2013), tipărite prin grija dr. Ioan Foit, preşedintele comunităţii armene sucevene.
Ca şi la volumele precedente, prelucrarea informaţiilor îi aparţine Corinei Derla, bibliografia selectivă indicând ca surse de informare Fondul Comunitatea Armenească din Suceava şi Şcoala Armenească Suceava de la Arhivele Naţionale, precum şi scrierile lui Dimitrie Dan, Johann Polek, Mesrob K. Krikorian, Emanuel Michael von Kapri, Karl A. Romstorfer, Hagop Djololian Siruni şi Nicolae Iorga.

Lucrarea marchează în premieră editarea în cinci limbi: română, armeană, germană, engleză, franceză

Lucrarea marchează în premieră editarea în cinci limbi (română, armeană, germană, engleză, franceză), textele succedându-se în această ordine contrapunctate de fotografii.
„Ghidul – aşa cum citim în prefaţa lucrării – este însoţit de o hartă a rutelor spirituale, iar fotografiile sunt piese de arhivă, respectiv proprietatea comunităţii armeneşti din Suceava, căreia îi mulţumim pe această cale pentru că a înţeles rolul de păstrător al moştenirii sale culturale inestimabile”.
Textele vizează „Spiritualitatea comunităţii armeneşti bocovinene”, „Mănăstirea Hagigadar”, „Mănăstirea Zamca”, „Biserica Sfântul Simion (Turnu Roşu)”, „Biserica Sfânta Cruce”, „Gura Humorului – Biserica Sfântul Gheorghe”, „Capela armeano-catolică din Şerbăuţi”, „Capela Prunkul din Suceava”, „Locurile de veci ale comunităţii armeneşti bucovinene” (cimitirele de la Biserica Sf. Simion, Şcheia şi Siret), „Biserica armenească din Cernăuţi” şi „Expoziţia permanentă din cadrul Şcolii Armeneşti din Suceava”.
Tiberiu COSOVAN

 

 

 

  •  
  •