Redactor

Genocidul armenilor, comemorat la Constanţa

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

5a604ef67db3861eb1b0b7762a2f2fbe

Una dintre cele mai controversate probleme politice din Europa, genocidul împotriva armenilor, a fost subiectul manifestării comemorative desfăşurată, ieri, şi în Constanţa. Evenimentul a fost marcat de o slujbă oficială la Biserica Armeană, la ora 11.00, urmată de o depunere de coroane de flori la Monumentul Eroilor din curtea bisericii. Seara, de la ora 18.00, în sala Rotonda Prestige a hotelului Ibis, comemorarea a continuat cu o lansare de carte şi vizionarea unui documentar dedicat genocidului.
b6e17bd159e763d58c94c46e841c948d

LANSARE DE CARTE MARCA VARTAN ARACHELIAN Manifestările organizate de Uniunea Armenilor din România, Filiala Constanţa, marchează „98 de ani de la genocidul armean, ani care ţin în continuare o rană deschisă în sufletul armenilor”, aşa cum a declarat preşedintele filialei constănţene, Hacic Garabet, înainte de lansarea volumului „Chestiunea armeană în arhivele diplomatice româneşti. Cartea poartă semnătura cunoscutului scriitor şi jurnalist Vartan Arachelian şi a apărut la Editura Ararat. Autorul a vorbit, pentru „Telegraf”, despre efortul de documentare: „A fost foarte greu, având în vedere că, în 1915, întreaga arhivă din Istanbul, fostul Constantinopol, a fost confiscată de autorităţile turce şi niciodată restituită. Eu, însă, am mers pe urmele corespondenţei dintre oficialităţile române şi armene de la acea vreme. Am aflat lucruri extraordinare, unele evident legate şi de numeroasa comunitate de armeni din Constanţa. Ei au venit aici în primul rând ca lucrători în port, la Constanţa sau în Sulina. Oameni sărmani, izgoniţi de prigoana pornită împotriva lor. Neamul meu se trage din prima generaţie de refugiaţi. Sunt onorat să văd că lumea este unită în comunitatea constănţeană şi nu-şi uită istoria, ci o respectă”.

7976a5b223314581471345d039061fa1

FILM DOCUMENTAR În sala de la Ibis, lansarea de carte şi proiecţia filmului „Cele 40 de zile de pe Musa Dagh”s-au bucurat de prezenţa unor invitaţi de marcă, ca preotul paroh Oshagan Khchatryan, consulul Armeniei la Bucureşti, Arsen Mikayelyan şi prof. univ. dr. Garabet Kumbetlian, rectorul onorific al Universităţii „Ovidius”, Adrian Bavaru, precum şi reprezentanţi ai altor comunităţi sau etnii locale. În acest context, se remarcă declaraţia pentru „Telegraf” a prof. univ. dr. Aurel Papari, preşedintele Universităţii „Andrei Şaguna”. Invitat la manifestare, acesta ne-a declarat: „Da, sunt aromân, dar am relaţii excelente cu celelalte comunităţi, pentru că noi suntem „condamnaţi” să trăim fericiţi împreună, în ciuda disensiunilor pe care anumiţi factori politici încearcă să le strecoare între noi”.

„Genocidul armean”, cunoscut odată ca „Holocaustul armenilor”, „Masacrul armenilor” (în limba armeană „Metz Yeghern” – „Marele Rău”) sau „Genocidul uitat” se referă la două evenimente distincte, dar care au legătură între ele. Primul este campania condusă de Sultanul Abdul-Hamid II, între anii 1894-1896 şi al doilea este deportarea şi eliminarea armenilor de către guvernul Junilor turci, între anii 1915-1916. Termenul „genocid” este asociat celui de-al doilea episod, care este comemorat de către armeni pe 24 aprilie. Guvernul turc continuă şi astăzi să nege genocidul, acesta fiind unul dintre cauzele principale ale controverselor dintre Uniunea Europeană şi Turcia. În Franţa, de pildă, se pedepseşte cu închisoarea negarea genocidului armean, în timp ce, de mai mult timp, magistratura turcă pedepseşte cu arest şi închisoare până la trei ani pe cei care vorbesc în public despre genocidul armenilor ca despre un gest nepatriotic.

Sorin DINCO

http://www.telegrafonline.ro

  •  
  •