Mihai Stepan Cazazian

FOTO / Crăciunul la armenii de la Cluj

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
IMG_5612

Mosul Armenesc se pregateste sa distribuie cadouri printre copii care sunt membrii activi ai comunitatii

 

10 Ianuarie 2015 Comunitatea Armeana din Cluj a sarbatorit Craciunul. Eveniment de familie, ca si peste tot in lumea crestina. An de an ne adunam sa ne cunoastem, sa petrecem timp impreuna,  sa devenim familie adevarata, sa ne bucuram de progresele copiilor care participa la programele oferite de UAR Cluj. Plantam semintele culturii sa putem spera recolta bogata pt multe generatii.

Eva Kasabian  

An de an sărbătorim cu copiii şi nepoţii noştri în 6 ianuarie Ziua Sfântă a Naşterii şi Botezului Domnului după datina străbunilor noştri, precum a primilor creştini.

În anul acesta  sâmbăta 10 ianuarie a fost ziua noastră de Crăciun la sediul de pe Cuza Vodă. Sărbătoarea a fost cu urări de bine cu ocazia Anului Nou şi a Crăciunului, cu cântece şi dansuri armeneşti şi cu venirea moşului care a împărţit darurile copiilor care au fost lăudaţi fiecare pentru ale sale fapte bune pentru comunitate, din anul trecut.

Schimbările din ultimii ani sunt şi bune şi rele: începând din 93 întâlnirile le aveam la Forumul German unde am fost invitaţi an de an până în anul 2010 când graţie UAR şi prin multă alergătură pentru alegerea locaţiei,ne- am înstărit cu un  sediu  frumos, destul de încăpător şi central. Tania care este de 14 ani şi a trecut prin amândouă fazele şi-a amintit anul acesta ce mulţi eram, cu sala plină şi ce voie bună era la Forumul Democratic German, chiar dacă erau mai puţine pe masă decât acum.

De astă dată în acest an, sala a fost căptuşită doar la margine cu părinţii celor 15 copii aleşi din cei 30 existenţi. Nefiind bani destui Moş Crăciun ne-a sfătuit să alegem copiii din acele familii care au contribuit prin părinţi, bunici sau copii la viaţa comunitară. Dar în orice rău este şi un bine pentru că astfel ne-am trezit la o realitate crudă că participă foarte puţine persoane la viaţa comunităţii noastre: sprijin la rezolvarea problemelor comunităţii, organizarea evenimentelor culturale şi tradiţionale şi doar 2-4 persoane participă. Trebuie să dăm mai multă atenţie stimulării şi susţinerii iniţiativei şi mai ales la copii. Nu numai că avem dreptul la iniţiativă fiecare, dar avem chiar obligaţia să asigurăm o participare cât mai largă la viaţa comunitară. Cei mai mulţi activi sunt copiii care au prins drag de dansurile, cântecele armeneşti dar şi de învăţarea limbii armene sâmbătă de sâmbătă, (graţie tinerei armence Mane, din Hayastan). Numărul copiilor participanţi la aceste manifestări a apartenenţei lor la etrnia noastră creşte în fiecare an. Până acum aveam doar o interpretă de cântec armenesc Kamilla Kasabian, voce şi vioară, acum avem trei surori Kasabience cântând la vioară. Un suflu nou a adus şi Tania Varduca de la tabăra internaţională  Ari Tun din Erevan, trimisă de UAR, de unde a venit îndrăgostită de tot ce a văzut şi a simţit acolo, acasă: monumente de cultură,  oameni cu multă generozitate pe care i-a îndrăgit şi au îndrăgito şi ei la rândul lor, unde totul era „super”în viaţa ei. Dacă pe vremuri cu câţiva ani înainte nici nu se punea problema acum mai mulţi copii au încercat să-l încânte pe Moş Crăciun spunând câte ceva în armeană. De câţiva ani de când avem sediu cu ocazia Sfintei Sărbători facem concursuri de limba armeană cu copii premiaţi pentru cunoştinţele şi dorinţa lor de a vorbi armeana, dar acum fenomenul a prins rădăcini. Acum, avem copii care vor să înveţe limba noastră străbună.

O întrebare cutremurătoare mi-a pus nepoţica Tania: „ Cum ai acceptat să nu-ţi înveţi limba ta bunico? „  I-am explicat : în 1940 şcolile armeneşti din Gherla, unde am trăit, s-au desfiinţat; tatăl meu Ohanic după ce şi-a pierdut prăvălia de textile cu care îşi întreţinea cei 6 copii, după instaurarea aşa zisului comunism nu-si găsea servici fiind fost exploatator. M-am imbolnăvit de TBC pentru că mi s-a luat bursa deşi aveam note ca cea cu burse republicane şi am dormit intr-un balcon la Cluj unde eram studentă. Ca urmare m-am îmbolnăvit de TBC. Dar adevărul este că singurul lucru pe care l-am reproşat părinţilor mei este că nu m-au învăţat limba maternă armeană.

Să ne bucurăm că există emulaţie pentru învăţarea limbii armene, să trimitem cât mai mulţi copii în taberele din Armenia ca să redobândim cele pierdute de-a lungul istoriei. Tania spune că la Erevan se traducea pentru comunicare în limba engleză numai pentru cei din România. Un rol important în sentimente pro armene ale tinerilor noştri din tabără a avut Arsen doctorandul nostru din Armenia, care i-a ţinut aproape pe tineri, iar ei l-au îndrăgit.

Tot Arsen mi-a pus întrebarea pentru lucrarea sa de doctorat „ce cred cum va fi comunitatea noastră după 50 de ani „ răspunsul meu „ dacă vom şti să sădim în copiii noştri dragostea pentru etnia noastră, limba, cultura şi tradiţiile noastre; să organizăm activităţile pentru copiii noştri întotdeauna pentru că ei sunt viitorul nostru şi ambasadorii noştri în lume – atunci vom supravieţui şi peste 50 de ani.„

Vreau să mulţumesc în mod deosebit pentru organizarea evenimentului Crăciun Armenesc secretarului nostru Ana Steib Kikonban, care a ştiut să creeze cu toate restricţiile materiale, o ambianţă foarte plăcută sărbătorii.

Azaduhi Varduca Horenian

IMG_5601

Grupul de dans popular armean NUR

2015-01-12

Copii prezinta dansuri populare pentru cei prezenti la Craciunul Armean, pregatiti in decursul anului.

2015-01-121

Tania Varduca prezinta un dans solo.

2015-01-122

Fetele Kasabian imbogatesc evenimentul cu colinde de craciun precum si o piesa clasica ( Dvorak: Humoresque)

 

 

 

 

  • 23
  •