Mihai Stepan Cazazian

FILE DE ISTORIE / Armenii din Tulcea

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

ilustrată interbelică cu Biserica Armeană

Nu ştim exact câţi armeni mai sunt azi în Tulcea , undeva sub 100 persoane , dar cândva era o comunitate destul de numeroasă. în 1 900 erau circa 2600 de armeni, cei mai mulţi în Sulina, Tulcea şi Babadag.

Comunitatea din Tulcea era formată mai mult din neguţători, bijutieri şi ceasornicari care s-au stabilit în Tulcea pe vremea „boom”-ului economic, cunoscut acum multe decenii de oraşul nostru.

Ca şi celelalte etnii din Tulcea, armenii aveau cartierul lor – Mahalaua Armenilor, formată din străzile de azi Banatului (fostă a Fabricii), Concordiei (fostă Cura Pieţei) şi Al. Ciucurencu (fostă Armenească). Cum or fi arătat casele armenilor de pe străzile astea n-avem cum şti, pentru că s-au prăpădit de mult; ultima casă cu specific armenesc care se mai păstra, cea de pe Concordiei, mai sus de biserică (din spusele oamenilor), se pare că a dispărut în urma unui incendiu.

ilustrată cu strada Elena Doamna, capătul dinspre Dunăre, cu o clădire care adăpostea magazinul de mobilă a armeanului Tacor Hacian

Pe la 1 830, armenii din oraş, dar şi cei aflaţi în tranzit prin Tulcea, au pus mână de la mână şi au înălţat pe strada Concordiei, un locaş de cult propriu. Mai întâi un mic paraclis, iar din 1 882 o biserică mai mare, cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul. (Mai puţin cunoscut e acest sfânt poporului român şi asta fiindcă el este cel care în 294 a creştinat pe regele armenilor, Tiridates, Armenia devenind în acest fel primul stat creştin.)

De-a lungul timpului, comunitatea de armeni din Tulcea s-a tot împuţinat, astfel că pe la 1910 nu prea mai erau armeni care să întreţină aşa cum se cuvine biserica. Drept urmare, e părăsită şi lăsată în paragină până în 1 977, când românii preiau biserica. O biserică peste care trecuse nu numai timpul, ci şi două războaie, astfel că era aproape ruinată, cu arhiva distrusă sau rătăcită. Românii o reclădesc şi o pictează, aşa că singurele lucruri care mai amintesc azi de vechii enoriaşi armeni sunt numele bisericii (s-a păstrat denumirea de Biserica Armenească) şi plăcile din curtea bisericii, inscripţionate în limba armeană veche (care încă mai aşteaptă a fi descifrate). Ca fapt divers, mai spunem că biserica avea o curte mult mai spaţioasă decât cea de azi, dar mare parte din ea a fost cedată în perioada comunistă, pentru a face loc blocurilor din apropiere.

Uniunea Armenilor filiala Tulcea adună la un loc azi 45 de armeni care în mare parte sunt creştini ortodoxi dupa biserica română pentru că nu au avut ocazia sa mai asculte o slujba in limba armeana pâna in 2011 cand, odata cu venirea in fruntea Bisericii Armene din Romania a IPS Episcopul Datev Hagopian au inceput si la Tulcea slujbe regulate .

Tradiţiile si datinile armeneşti sunt azi mult mai intens promovate prin programe interculturale in care tinerii au un rol de promotori ai unei culturi istorice cu valoare de patrimoniu .

Hramurile bisericilor armeneşti din tara, zilele cuturii armene sărbătorite in diferite oraşe sunt evenimente care marcheaza existenta acestei minoritati in România și tin vie apartenenta de obiceiurile si traditiile armeneşti .

vezi si articolul  Misterul Bisericii Armene din Tulcea

  • 72
  •