Redactor

Figuri de armeni in filatelia romaneasca

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Pentru cei ce nu ştiu, filatelia este un hobby, este plăcerea şi dragostea unor oameni de a colecţiona timbre poştale. Aceste mici hîrtiuţe care se lipesc pe ilustrate şi pe plicuri, răsplătesc oficiile poştale pentru serviciile de a trimite scrisorile de la expeditori la destinatari. Dar aceste timbre au şi o importanţă deosebită, ele fac cunoscut întregului glob pămîntesc existenţa, trecutul istoric, activităţile, realizările şi oamenii de seamă care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi culturii a fiecărui popor. Printre cei care au contribuit la dezvoltarea filateliei în România se numără şi armenii şi pentru a demonstra acest fapt, voi reda mai jos exemple care să întărească afirmaţia mea. Poşta Română a emis în anul 1945 o serie de timbre de şase valori, cu oameni care au fost victime a politicii legionare şi pentru aceştia se află şi Virgil Madgearu, om de valoare al ştiinţei economice româneşti, profesor universitar, fost ministru, delegat al ţării la diferite Conferinţe internaţionale şi pentru activitatea sa democratică, a fost asasinat în anul 1940. Cu ocazia împlinirii celor 150 de ani de la naşterea pictorului şi graficianului Theodor Aman, poşta a emis în 1981 seria de timbre „Reproduceri de artă – Th. Aman“ cu şase valori, reprezentînd: Autoportretul, Bătălia de la Giurgiu, Petrece în familie,      Atelierul pictorului, Femei în interior şi Muzeul Theodor Aman din Bucureşti. Datorită insistenţelor şi strădaniilor sale se înfiinţează în România două Şcoli de Arte Frumoase la Bucureşti şi la Iaşi. El a fost numit director al Şcolii din Bucureşti, funcţie pe care a deţinut-o pînă în 1891 cînd a decedat. Tot în anul 1981 a fost emisă seria de şase valori „Compozitori şi muzicieni români“ reprezentînd personalităţi marcan te ale creaţiilor muzicale româneşti: George Enescu, Paul Constantinescu, Dinu Lipatti, Ionel Perlea, Ciprian Porumbescu şi Mihail Jora. Descendent pe linie maternă dintr-o veche familie armenească din Moldova, Mihail Jora se dedică carierei musicale datorită unchiului său Paul Ciuntu, care la rîndul său fusese compozitor, pianist, dirijor şi profesor şi care i-a insuflat ne -potului dragostea pentru arta muzicală şi astfel Mihail Jora a ajuns să studieze la Conservatorul din Leipzig şi apoi la Paris şi revenind în ţară ajunge un mare compozitor şi profesor emerit, fiind ales membru al Academiei Române. În anul 1984 apare seria de timbre „Figuri de copii în pictura românească“ unde întîlnim tabloul Portret de copil de Th. Aman, alături de alte tablouri ale lui N. Grigorescu, Şt. Luchian, N. Tonitza, S. Popp şi I. Ţuculescu, ilustrînd momente din viaţa copiilor. În anul 1995 a văzut lumina zilei seria de timbre „Oameni de seamă“ şi una dintre valori îl reprezintă pe Vasile Conta, care, după ce-şi trece examenul de bacalaureat, cu ajutorul societăţii „Junimea“ este trimis în Belgia, de unde se întoarce cu titlul de doctor în drept la Bruxelles şi ocupă catedra de drept civil la Universitatea din Iaşi, apoi este numit ministru al cultelor şi instrucţiunilor publice, post din care se retrage şi devine membru al Curţii de Casaţie. Ana Aslan a fost o personalitate a medicinii şi învăţămîntului superior din România. A fost director general al Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie din Bucureşti şi în această calitate a elaborat bazele a două produse medicale româneşti: Gerovital H3 şi Aslavital apreciate în ţară şi în străinătate.

Figuri de armeni în filatelia românească

În anul 1996 Poşta Română a emis două timbre, seria a fost denumită „Ani -versări-Personalităţi“ în memoria savantei Ana Aslan şi actriţei Lucia Sturza Bulandra. Cele două timbre au avut şi cîte o vinietă, pentru actriţă o mască şi pentru doctoriţă o floare. Dar o contribuţie deosebită în evoluţia filateliei româneşti a avut-o şi Aida Tasgian, care a executat machetele mai multor serii de timbre emise de Poşta Română. Cu ocazia zilei de 1 iunie 1956 Aida Tasgian a executat macheta unui timbru, un cap de copil şi o vinietă cu cuvîntul „Pace“ în zece limbi de circulaţie mondială. Acest timbru a fost foarte apreciat de filatelişti şi de conducerea poştei, astfel că, pentru urmă torul timbru emis i-a fost încredinţată tot ei exe cutarea machetei şi la 7 iunie 1956 a apărut se ria „Crucea Roşie“, o femeie sanitară a Crucii Roşii. Deşi avea de înfruntat pictori consacraţi în ale filateliei ca: Ştirbei, Dumitrana, Zainea, Adler, prin talentul său şi prin munca depusă a ajuns şi dînsa un nume cunoscut în executarea machetelor de timbre poştale. Consacrarea i-a adus şi alte comenzi din partea Poştei Române şi astfel au văzut lumina zilei mai multe timbre poştale dintre care voi cita: În 1959 „Prima planetă artificială a sistemului solar“ şi „Primul spărgător de gheaţă atomic“. În 1960 „Ziua internaţională a femeii“ şi seria „Fluturi“ de şase valori din care nu lipsesc fluturii „ochi de păun“, „coada rîndunicii“, „cap de mort“ şi spre sfîrşitul anului 1960, apare şi timbrul „A 15-a aniversare a federaţiei mondiale a tineretului democrat“. Tot în 1960 execută macheta unei fru- moase serii de timbre „Instrumente muzicale“ în care întîlnim tineri îmbrăcaţi în costume naţionale cîntînd din: nai, tulnic, fluier, cobză, cimpoi şi ţambal. În anul 1961, poşta a emis seria „Arhitectura românească modernă“ în care sînt ilustrate clădirile: Blocul turn, Gara din Constanţa, Sala Palatului, Laminorul de la Hunedoara, Circul de Stat şi Clubul din Mangalia. În 1963 apare seria „Cultura legumelor timpurii“ cu tomate, ardei, ridichi, vinete şi castraveţi. Începînd cu această serie, artista penelului se va numi prin căsătorie Aida Tasgian Constantinescu. Tot în 1963 s-a tipărit timbrul „Congresul Mondial al femeilor – Moscova“ şi seria de şapte valori „Muzeul Satului“ în care se regăsesc cîteva case ţărăneşti din Muzeul Satului din Bucureşti. În 1964 semnează mecheta pentru seria de opt valori intitulată „Insecte din fauna ţării noastre“. An de an talentul artistei s-a remarcat pe timbrele poştale româneşti, ajungînd în 1977 să-şi încheie această activitate cu seria de timbre „Centenarul Independenţei de Stat a României“, serie de şase timbre şi două coliţe. Nici nu se putea încheia mai frumos o carieră în executarea machetelor timbrelor poştale! Dar să nu-l uităm pe inginerul Eugen Panighianţ, care îndrăgostit şi el de colecţionarea timbrelor poştale a deschis în publicaţia de turism „România Pitorească“ o rubrică permanentă închinată filateliei. Şi cu aceste amintiri, le urez colecţionarilor de timbre poştale, care-şi deschid dosarele sau albumele, o viaţă frumoasă şi plăcută aşa cum ne-o oferă filatelia.

Vartan IACOB

  •  
  •