Andreea Barbu

Festivalul Strada Armenească/ Spirit armenesc în inima Bucureștiului

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

 

          A cincea ediție a Festivalului Strada Armenească s-a desfășurat în capitală, la începutul lunii august. Diverse, incitante, dinamice cele trei zile au permis cunoașterea uneia dintre cele mai vechi comunități ale Europei, facilitând în același timp dialogul de idei și opinii. Astfel, publicul bucureștean a avut ocazia să asiste la una dintre cele mai consistente, omogene și captivante ediții din ultimii ani, prestațiile invitațiilor fiind, fără excepție excelente. Atmosfera tonică, muzica bună și evoluția ansamblurilor de dans ale diferitelor etnii au fost ingredientele care au condus la succesul acestei manifestări elegante. În mod firesc, prietenos și relaxant, centrul cultural armean a fost deschis tuturor, cu o ofertă dinamică și adusă la zi, gândită anume pentru a valorifica legătura acestei comunități cu cei care îi pot deveni prieteni. În acest sens, tururile ghidate de pictorul bisericesc și diaconul Haik Azarian la Casa de Cultură Dudian și Catedrala armeană cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și concertul sopranei Armine Khachatryan au permis cunoașterea vieții religioase a armenilor din România. A fost reeditată în cadrul festivalului și sărbătoarea Vartavar, cu rădăcini în antichitate și dedicată zeiței apei și fertilității. După adoptarea creștinismului a devenit o sărbătoare tradițională, iar cei udați din belșug cu apă au credința că vor avea succes tot anul.

 

Melodiile interpretate de Corina Chiriac, compozițiile fraților Garbis și Capriel Dedeian, dansurile tradiționale ale armenilor, grecilor și italienilor ca și talentul actorilor companiei Rampa au reținut atenția publicului. Îndelung aplaudate au fost și piesele muzicale pe care le-au pus în valoare Bucharest Klezmer Band și Maia Morgenstern. Ritmurile de jazz insinuante și insolite au fost însuflețite de Yervand Margaryan Jazz Quartet

În închiderea festivalului, grupul Miko&Crew și ansamblul de dansuri  Vartavar coordonat de coregrafa Bela Martikian și-au demonstrat și de această dată virtuozitatea, reușind să fie cireașa de pe tort. Invitați speciali în festival au fost Irina Rimes și Mihai Mărgineanu Band care au “ridicat temperatura” la scenă în aceste zile și așa călduroase. De asemenea, pentru promovarea valorilor culturale ale armenilor au fost organizate expoziții, tururi ghidate, ateliere de caligrafie și de creație. Expozițiile conținând numeroase fotografii și texte au reamintit tuturor faptul că în 2018 s-au împlinit o sută de ani de la proclamarea Primei Republici Armene. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bucatele tradiționale, limonada cu mentă, delicioasele cafele și rețetele lui Paul Agopian au sporit farmecul evenimentului. În plus, vizitatorii au avut ocazia să achiziționeze bijuterii hand-made, obiecte din ceramică și piele, țesături, icoane, desene, haine și cărți.  În acest mod, prin programul său bogat, festivalul a putut oferi multiple perspective asupra etniilor din România. De aceea, am stat de vorbă cu Armine Vosganian, dramaturg și regizor și Hrant Jaghinyan, designer, doi dintre cei care au contribuit la succesul acestei manifestări de amploare organizate de Uniunea Armenilor din România.

-Ce reprezintă acest festival pentru bucureșteni: un brand, o manifestare culturală sau o modalitate de a păstra tradițiile armenești?

-Pentru comunitatea armeană, acest festival este, desigur, o oportunitate de păstrare a tradițiilor, de perpetuare a lor, dar și o posibilitate de a ne cunoaște mai bine. Prin activitățiile de voluntariat, am cunoscut tinerii din toată țara care ne ajută să organizăm festivalul în luna august, în fiecare an, în condiții bune. Pentru bucureșteni, însă, la împlinirea a cinci ani de la prima ediție, a devenit un brand. Deviza de anul acesta a fost Hay5 și totul la acest eveniment are la bază cultura armeană. Avem în program de toate: concerte, teatru, dans, expoziții de fotografie, obiecte tradiționale, gastronomie și voie bună.

-Ediția de anul acesta, ce elemente noi a adus?

-Pentru prima dată, din partea comunității italiene, la eveniment a evoluat ansamblul L’Allodola. În anii trecuți, pe scenă, au fost spectacole susținute de armeni, greci, evrei și romi. Să nu uităm faptul că în cartierul armenesc există și Strada Italiană, de aceea ne-am bucurat să avem printe noi și acest ansamblu.

-Cum reușesc organizatorii, coordonați de Silvia Terzian, să adune peste douăzeci de mii de participanți?

Silvia Terzian Project Manager al Festivalului

-Noi avem grijă în fiecare an să amenajăm acest spațiu mic în așa fel încât publicul să se simtă confortabil și în siguranță, să se bucure de spectacolele deosebite, de mâncarea bună și chiar de prezența lui Paul Agopian care are grijă ca totul să fie savuros și apetisant.  În principal, publicul vine pentru programul de la scenă care este pentru toate vârstele. Avem și o zonă dedicată copiilor, chiar în curtea Arhiepiscopiei armene pentru aceștia având spectacole mai ales dimineața. Eu cred că în fiecare an publicul este surprins și interesat pentru că pe acest perimetru sunt multiple activități pentru toate categoriile de vârstă.

-Ce surprize ne oferă anul acesta compania Rampa?

-Un moment nou de Caragiale, Petițiune în regia lui Mihai Alexandru Ion, tânărul nostru regizor  și două fragmente din Staipelochian care se numesc împreună Bunicii mei și descriu viața din Craiova și Focșaniul copilăriei tatălui meu și îl prezintă pe străbunicul meu, Garabet Vosganian. Clar, de anul viitor trebuie să venim cu lucruri noi. Vreau să fac un moment bazat pe bancurile cu Radio Erevan. Acesta este planul meu.

-Editura Ararat cu ce volume se prezintă anul acesta?

Editura Ararat are o ofertă bogată, ca de obicei.  Volumul “Limba armeană fără profesor”, realizat de Arsen Arzumanyan, doctor în științe politice, reprezintă însă noutatea absolută a acestui an. Strada de carte este momentul în care vizitatorii pot să își aleagă gratuit volume ale editurii.

-Cu ce sentiment pleacă cei care au participat la festival?

-În primul rând, bucurie. Ei pot simți Bucureștiul altfel. Avem multe festivaluri care se desfășoară în locuri mici, ca cel de pe Mătăsari, dar al nostru este o oportunitate pentru a cunoaște oameni noi și cultura lor. Concertele sunt susținute de armeni, dar și de români talentați. Acest melange, ne plasează în sfera ineditului.

 

Despre identitate, dar și despre conținutul grafic al materialelor care au susținut festivalul, am discutat cu Hrant Jaghinyan, designerul de serviciu al manifestării.

-Din punctul de vedere al imaginii, ce ne spune acest festival?

-Acest eveniment este în fiecare an o invitație pentru a intra în mica familie a armenilor, pentru a-i descoperi căldura, ospitalitatea, cultura și obiceiurile. Tinerii cu care am vorbit mi-au atras atenția că aici au cunoscut spiritul armenesc despre care nu știau mare lucru.

-Ce semnificație au desenele geometrice, stilizate de pe tricourile organizatorilor și de pe toate materialele grafice: cărți poștale, invitații, semne de carte, ecusoane, afișe și agende?

Am avut în vedere mai multe elemente plecând de la cultura vizuală a armenilor până la dorințele organizatorilor. Am căutat să fac ceva modern, cu o cromatică deosebită și să îi împac pe toți. Am folosit culori vibrante, diferite de cele din anii trecuți pentru a capta publicul. M-am inspirat din peisajele lui Martiros Sarian care au culori vii, puternice.  Am și acum în minte, peisajul armenesc realizat de acest pictor cu o stradă unde dansează femeile armence în straie populare. Am avut în vedere și ce este în vogă acum la nivel european, în domeniul designului pentru a mă sincroniza cu tot ce este modern. Totul este modular, pornește de la un pătrat și un romb și am creat aceste patternuri. Am scos în evidență ornamentele armenești  pe care am căutat să le leg și cu cele populare din Oltenia, de exemplu. Am creat elemente noi plecând de la cultura populară a românilor, dar și a armenilor pentru confortul privitorilor. Am sperat să ’’rup gura târgului’’ cu acest mix de stiluri și chiar dacă sunt obosit mă simt bine, știind că ceea ce am făcut place tuturor. Iată că și vizualul a contat foarte mult în comparație cu ceea ce oamenii au simțit, au mâncat, au mirosit și au iubit pe Strada Armenească.

Echipa de organizare

În așteptarea zilelor agreabile de anul viitor când pe scena acestui festival vor reveni faimoșii artiști, publicul din București va păstra imaginea etniilor din România care au puterea să construiască evenimente remarcabile. Fie ca nota de tinerețe și bună dispoziție să domnească și în continuare pe această stradă, iar puținii locuitorii din zonă să se bucure de prosperitate.

 Andreea BARBU

vezi mai multe fotografii pe https://www.facebook.com/

 

 

 

         

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *