Mihai Stepan Cazazian

FESTIVALUL ARTEI ARMENEȘTI DE LA GHEORGHENI

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Gyergyoszentmiklos-ormeny-katolikus

În perioada 4-6 septembrie, la Gheorgheni – istoricul Giurgiov colonizat de armeni – a avut loc cea de a 5-a ediție a Festivalului Artei Armenești, organizat prin strădania comună a Asociației Armeano-Catolice din Gheorgheni, Parohiei Armeano-Catolice din Gheorgheni, Asociației Armeano-Maghiare din Transilvania, Consiliului Județean Harghita și Uniunii Armenilor din România. Deschiderea festivă a avut loc în seara zilei de 4 septembrie în biserica armeano-catolică din oraș, unde au luat cuvîntul ambasadorul Armeniei, Hamlet Gasparian, reprezentanți ai autorităților locale județene și municipale, precum și reprezentantul minorității armene în Parlamentul Ungariei, Turgyán Tamás.

În cadrul festivalului a fost organizată – sub auspiciile Ambasadei Armeniei în România – o conferință pe tema Armenii-maghiari din Transilvania. Trecut, prezent și viitor, la deschiderea căreia a luat cuvîntul Excelența Sa Hamlet Gasparian.

“Armenia dă o importanță deosebită chestiunilor legate de conservarea, studierea și prezentarea patrimoniului cultural armean răspîndit în întreaga lume. Acest patrimoniu, mai cu seamă în spațiul european, face parte din acele valori universale pe care astăzi le împărtășim cu toții. Această moștenire îmbogățește și identitatea celor care o poartă”, a spus ambasadorul Armeniei.

Menționînd faptul că astăzi pentru noi toți datoria cea mai importantă este transmiterea acestei moșteniri către tînăra generație și găsirea unor modalități eficiente de transmitere, Hamlet Gasparian a subliniat că în acest sens stabilirea de legături practice cu Armenia trebuie să devină una dintre direcțiile axiale ale activității asociațiilor armenești din Transilvania. Acest lucru poate fi impulsionat de  acordul de prietenie semnat anul trecut între orașele Gheorgheni și Alaverdi, între prevederile căruia se află mai cu seamă încurajarea diverselor legături între tineri.

La conferință au ținut prelegeri istoricul și profesorul Garda Dezső, profesor Krajcsir Piroska din Budapesta, dr. Puskás Attila, Sebestyen Forika, Bálint Júlia și alții. Anahit Simonian, sosită de la Erevan, a ținut o prelegere specială dedicată presei armeano-maghiare din secolul al 19-lea. A fost citită și o expunere despre cunoscutul pictor armeano-maghiar Nuridsany Zoltán. Despre interiorul bisericesc armeano-catolic a conferențiat doct. Pál Emese.

În cadrul festivalului,  ce a durat trei zile,  la centrul cultural armean din Gheorghnei au fost expuse lucrări ale pictoriței Ermone Martaian, precum și ale maeștrilor populari Angi Toni și Biro Gyula. Într-o sală separată a fost prezentată colecția hărților istorice ale Armeniei, alcătuită de Ruben Galician.

Una dintre manifestările principale ale festivalului a fost concertul din 5 septembrie al maestrului jazului Harry Tavitian. Cu o zi înainte, cu ocazia deschiderii festivalului, în biserica armeano-catolică a cîntat corul Lux Aurumque.

Ediția din acest an a festivalului s-a concentrat asupra lucrului cu tinerii, organizîndu-se tabăra internațională a tinerilor armeni, în programul căreia au fost cuprinse puncte privind căutarea urmelor armenești și a rădăcinilor armenești de la Gheorgheni și din împrejurimi sau familiarizarea cu tradițiile și cultura armeană.

La 6 septembrie a fost semnat un memoriu de colaborare culturală între Asociația Armeano-Catolică din Gheorgheni și Consiliul local al sectorului 15 din Budapesta, precum și comunitatea armeană din același sector al capitalei maghiare.

Duminică, 6 septembrie, în biserica armeano-catolică din Gheorgheni a fost oficiată o slujbă solemnă, cu participarea întîistătătorului armenilor catolici din Transilvania, György Jakubinyi. Serbările au fost însoțite de întreceri de bucătărie și tratații cu bucate armenești, mai ales din cele tradiționale ale armenilor din Transilvania.

De asemenea, la 30 august, nu departe de Gheorgheni, în curtea capelei catolice cu hramul Sfintei Maria din Ghimeș a fost instalat un panou în limbile română, maghiară, engleză și armeană care povestește despre inscripțiile armenești păstrate pe pereții capelei, pe care le-au lăsat negustorii armeni la începutul secolului al 19-lea, în zilele cît se aflau în carantina vămii din Ghimeș. Astăzi capela este monument istoric și inscripțiile găsite în timpul restaurării i-au ridicat considerabil valoarea istorică.

Gheorgheni este una dintre cele mai vechi localități transilvănene locuite de armeni, unde armenii s-au așezat încă de la sfîrșitul secolului al 17-lea, întemeindu-și biserică, școală, cluburi, instituții comerciale și profesionale. Grație armenilor, neînsemnata așezare devine repede unul dintre orașele comerciale dezvoltate ale regiunii.  Proprietățile armenești din oraș au de suferit în perioada postbelică, în anii ’50-60 ai secolului trecut, cînd armenilor le sînt confiscate terenurile, precum și clădirile impozante și instituțiile clădite de ei. Astăzi la Gheorgheni mai trăiesc circa 600 de armeni catolici, funcționează asociații laice și religioase care, îndeosebi prin eforturile neobosiților Kulcsár Lászlo, Puskás Attila, Iuliu Buslig și a altora, se străduiesc să mențină viu spiritul armenesc și tradițiile culturale.

http://armenpress.am

 

 

  •  
  •