Elena Ciobanyan

Femeilor regizori le-aş spune să fie pregătite la resentimente, ură, diverse lovituri, critici etc. spune Margarethe von Trotta

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

   Margarethe von Trotta (2)

Regizorul de filme, Margarethe von Trotta, a fost la Erevan cu ocazia festivalului ˝Caisa de aur˝ la care şi-a prezentat filmul istoric ce povesteşte despre o evreica filozof, Hannah Arendt. Regizorul a lucrat la filmul încă din anul 2004. Vă prezentăm interviul nostru cu M. V. Trotta.

–          Margarethe, de ce aţi ales tocmai această temă pentru film?

–          Hannah are o biografie interesantă. În afară de acesta, ea m-a atras prin gândirea sa unică. Acest filozof, trăind în Germania, a emigrat în SUA împreună cu Walter Benjamin. Am încercat să filmez viaţa şi, mai ales, gândirea sa.

–         Dar… cum se poate filma gândirea?

Întrebare interesantă. Deoarece gândirea este invizibilă am încercat s-o arăt prin rolul lui Adolf Eichmann, prin procesul ce a avut loc între anii 1960-1964.

–         Cum a fost perioada realizării filmului?

–  A fost dificilă. Producătorii de film pur şi simplu nu puteau să înţeleagă de ce am ales tocmai această eroină şi nu alţi filozofi, de pildă Aristotel, G.W. Friedrich Hegel etc., mult mai accesibili, mai comerciali.

          –   Este interesant  discursul lung şi minunat al Barbarei Zhukova din film. Oare ascunde ceva în el?

–  Discursul prezintă foarte bine gândurile Hannei.

             –   Sunteţi de acord cu punctul de vedere al Hannei, că ˝prin gândire te poţi apăra˝?

–   Din păcate ea nu prea avea dreptate. În film scopul rolului important al lui Heidegger era tocmai acesta, să se arate că şi gânditorul greşeşte. Totuşi, nu am uitat să prezint viaţa personală a eroinei.

–                      Cum au fost reacţiile în Germania şi Israel faţă de film şi mai ales temă?

 

Partenerii mei de afaceri israelieni o apreciază pe Hannah, de aceea au finanţat filmul, însă poţi găsi oameni, mai ales la New York, care n-o îndrăgesc pe Hannah. Fiecare acţiune, părere împotriva poziţiei oficiale a Israelului este privită ca antisemitism în Germania, ceea ce este greşit…

Se spune, că meseria de regizor nu este pentru femei…

– Aşa este. Calea în cinematografie pe care trebuie s-o parcurgă o femeie este extrem de grea. Când abia intrasem în domeniu, vroiam să înţeleg dacă vreau să devin regizor sau nu. La început am fost actriţă, după aceea filmându-mă şi punând întrebări  am început să realizez filme.

–  Şi experienţa de actriţă v-a ajutat să găsiţi un limbaj comun cu actorii dvs?

– Bineînţeles. Înainte de a face un film trebuie să intri în pielea actorilor.

În afară de aceasta, ce trebuie să ia în considerare regizorii în munca lor de zi cu zi?

 – Dacă ei văd un răsărit frumos de soare, mai întâi trebuie să ştie cum să folosească această parte în film şi să nu filmeze imediat. Femeilor regizori le-aş spune să fie pregătite la resentimente, ură, diverse lovituri, critici etc. Iar în general aş sfătui oamenii să vizioneze cu atenţie un film şi să analizeze singuri, neluând părerea altora ca unic adevăr.

Apropo, toţi regizorii spun acest lucru.

Păi, noi regizorii trebuie să avem ceva în comun, nu?

Elena Ciobanyan

 

 

  •  
  •