Vartan Martaian

Extrase din discursul Excelentei Sale, domnul Hamlet GASPARIAN, ambasador al Republicii Armenia la Bucuresti, cu ocazia comemorarii genocidului

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share


[…] Astăzi în Armenia este zi de doliu. Oamenii se duc cu miile să-şi plece capul în memoria unui milion şi jumătate de victime nevinovate. Este zi de doliu pentru toţi armenii risipiţi pe glob, pretutindeni răsună triste clopotele bisericilor armeneşti şi se fac slujbe de pomenire. Şi pretutindeni împart durerea alături de noi prietenii noştri din America, Australia, Asia, Africa, Europa, de aici, din România, ţară care şi-a deschis braţele şi le-a dat refugiu bunicilor şi părinţilor dumneavoastră, care ne recunoaşte identitatea pe linie de stat şi vă oferă loc în cele mai înalte instanţe ale statului. Ne împărtăşeşte durerea şi îşi ridică glasul  de protest omenirea progresistă, cerînd dreptate.

Astăzi este şi o zi a sincerităţii, o zi în care să ne privim unii pe alţii în ochi. Astăzi este o zi în care trebuie să le spunem lucrurilor pe nume. […]

Fapta guvernului Junilor Turci era o crimă nemaiauzită şi monstruoasă, fără seamăn pînă atunci în istoria omenirii. Această aventură iresponsabilă, cumplită şi cu urmări extrem de periculoase înveninează de aproape un secol atmosfera politică internaţională şi, în special, pe cea din regiunea noastră, împiedicînd ţările şi popoarele noastre să stabilească relaţii şi să evolueze. Aceasta a lăsat o urmă adîncă în mintea, sufletul şi comportamentul nostru, a lăsat generaţiile pradă angoasei şi disperării. […]

Apăsătorul tabu al tăcerii impus peste Genocidului Armean între cele două războaie mondiale şi în perioada războiului rece nu a făcut ca acesta să fie dat uitării, ci doar a înăbuşit glasul dreptăţii. Încă acum cîţiva ani în lumea liberă se vorbea cu jumătate de voce despre această nenorocire şi, oricît de absurd ar părea, şi astăzi se mai aud asemenea voci – probabil ca să nu afecteze auzul “delicat” al unora. Este bizar că şi astăzi în multe lucrări despre acea perioadă această pagină însîngerată este ocolită prin tăcere. Nu mă refer la lucrările sau manualele publicate în Turcia, ci la publicaţii din lumea liberă.[…]

Timp de peste două decenii atitudinea curajoasă şi dreaptă a statelor şi structurilor internaţionale prestigioase au făcut ca polemica internaţională deschisă pe tema Genocidului Armean să ajungă chiar şi în Turcia. Această atitudine îndrăzneaţă a ajutat şi ajută la constituirea şi consolidarea în Turcia a unei societăţi civile responsabilă faţă de trecutul şi prezentul său, la adîncirea democraţiei în această ţară. La fel ca în întreaga lume, şi în Turcia acest lucru favorizează combaterea spectrului rasismului, discriminării, intoleranţei şi urii faţă de oameni.

Această atitudine politică îndrăzneaţă nu este îndreptată împotriva Turciei, aşa cum încearcă unii să o prezinte, ci, în realitate, este în favoarea Turciei contemporane şi a poporului turc, pentru a se elibera de aceste spectre ale trecutului. […] Astăzi din sînul societăţii civile turce se aud tot mai multe voci, puternice şi sonore, care cheamă la privirea în ochi a trecutului şi la găsirea unei căi de împăcare între cele două popoare vecine.

Această curajoasă atitudine politică contribuie şi la lupta împotriva noii plăgi, negaţionismul. Negarea adînceşte şi mai mult prăpastia ce ne separă, ridică un zid orb între noi, blochează orice încercare de dialog. Cu toţii vedem că încercările de negare a realităţilor istorice sînt o politică pe termen scurt, care nu rezolvă problema, ci o complică şi mai mult. […]

În ceea ce ne priveşte, sîntem gata să stabilim relaţii normale cu Turcia, fără condiţii prelabile. Am declarat în nenumărate ori acest lucru după obţinerea independenţei Armeniei, deşi ar fi fost firesc ca tocmai noi să punem condiţii, în calitate de victime. După cum s-a văzut, nici pînă astăzi Turcia nu este gata pentru acest lucru. Deşi ca rezultat al procesului reglementării [relaţiilor armeano-turce] început din iniţiativa preşedintelui Armeniei, Serj Sarksian, anul trecut, pe 10 octombrie, la Zürich, Turcia şi-a pus semnătura pe ambele protocoale, din păcate partea turcă încearcă să folosească acest proces în orice scop, numai nu pentru reglementarea reală şi sinceră a relaţiilor. Aceasta continuă să manevreze şi nu-şi respectă semnătura şi angajamentele. Turcia pune condiţii prealabile inacceptabile pentru noi şi încearcă pînă şi să dezbine Patria şi Diaspora, susţinînd că opiniile şi abordările noastre în chestiunea Genocidului ar fi, chipurile, diferite.

Mai mult de atît, liderii turci folosesc un vocabular şi ameninţări ce ne duc în trecut, pînă în secolele din urmă. Acest lucru ne aminteşte nouă, precum şi comunităţii internaţionale, că vechii demoni încă nu au dispărut, că uciderea lui Hrant Dink şi “alungarea din ţară a o sută de mii de armeni” [ameninţare a primului ministru turc, Recep Tayyip Erdogan] nu sînt o întîmplare sau gafă.

Tocmai din acest motiv, după intense eforturi diplomatice şi după numeroase îndemnuri adresate părţii turce, după expirarea „termenelor rezonabile” şi, în final, după consultarea partenerilor noştri importanţi, preşedintele Armeniei a hotărît acum două zile să oprească procedura de ratificare a protocoalelor în parlament, lăsînd totuşi uşa deschisă în faţa Turciei, pentru cînd ne vom convinge că acolo există o atmosferă corespunzătoare şi o conducere pregătită pentru reglementarea relaţiilor.

Preşedintele Sarksian a declarat că Armenia îşi va menţine semnătura pusă pe protocoale întrucît doreşte să păstreze posibilităţile de reglementare a relaţiilor şi deoarece doreşte pace. Această poziţie a preşedintelui Armeniei a fost primită cum se cuvine şi salutată de comunitatea internaţională, în special de preşedinţii Sarkozy şi Obama.

Să sperăm că în Turcia va creşte din ce în ce mai mult numărul acelora care sînt gata să-şi privească trecutul în faţă şi în a căror conştiinţă este prezentă Marea Durere a Catastrofei – după cum spune astăzi un grup de intelectuali turci. […]

Bucureşti, 24 aprilie 2010
Casa de Cultura Dudian

  •  
  •