Mihai Stepan Cazazian

“Există o trăire comună între români şi armeni în aceste locuri”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 


Hamlet Gasparian, ambasadorul Armeniei, a vizitat în weekend ( 15 decembrie) municipiul Botoşani şi a propus realizarea unei înfrăţiri cu un oraş din ţara sa.

Reporter: – De cât timp sunteţi ambasadorul Armeniei în România şi pentru a câta oară sunteţi la Botoşani?

Hamlet Gasparian: – De doi ani şi jumătate sunt ambasadorul Armeniei în România şi este un lucru ciudat că, în pofida dorinţei mele arzătoare de a veni la Botoşani, este prima oară când ajung aici.

– Cum v-aţi manifestat această dorinţă până acum?

– Cunoşteam istoria armeană din Botoşani şi, în general, Botoşaniul şi, pentru că armenilor le este cunoscut acest oraş, această dorinţă s-a manifestat şi în scris. Acum câtva timp i-am scris fostului primar din Botoşani cu propunerea de a face parte din delegaţia mai multor primari din România care urmau să plece în Armenia, vizită care, de altfel, a şi avut loc. Nu ştim care au fost motivele, dar dânsul nu a făcut parte din acea delegaţie.

– Aţi primit vreun răspuns din partea Primăriei Botoşani la solicitarea de a vizita oraşul?

– Vizita mea a ţinut de mai multe aspecte, pe de o parte de treburile mele ca ambasador, iar pe de altă parte de sincronizarea cu oficialităţile locale. Aceste două aspecte nu s-au întâlnit, ceea  ce a dus la o amânare a vizitei mele.

– Aţi reuşit să veniţi acum, aţi vizitat oraşul, cu ce impresie aţi rămas?

– În cadrul vizitei mele am avut o întâlnire cu primarul şi pot să spun că am fost plăcut impresionat. Din delegaţia oficialităţilor locale au făcut parte şi deputatul Mihai Baltă, cei doi viceprimari şi şeful de cabinet al prefectului. Am avut parte de o primire foarte călduroasă şi foarte folositoare. Eu am ajuns cu o zi înainte, seara. Am venit la Suceava cu avionul, iar până la Botoşani am venit cu maşina, iar prefectul, care ştia că voi veni, mi-am dat seama că a făcut anumite eforturi ca eu să ajung în siguranţă în Botoşani.

– Dar comunitatea din Botoşani cum vi s-a părut?

– După întâlnirea oficială, am fost la Hramul Bisericii «Sfânta Maria» unde a venit foarte multă lume din comunitate. La slujbă am vorbit cu oamenii din comunitate şi nu numai, cu români apropiaţi comunităţii. Am fost la Muzeul de Etnografie unde am văzut colecţii de artă populară românească şi un stand de broderie şi ţesătură armenească, o expoziţie temporară a bisericii. Am văzut o trăire comună între armeni şi români în aceste locuri, pe plan oficial, bisericesc şi cultural. Am ajuns chiar şi la cimitirul armenesc, prin cimitirul românesc, însă, drumul fiind închis. Cu toate că a fost scurt timpul petrecut aici, am avut o călătorie în timp, în trecut, prezent şi viitor.

– În ce mod vă veţi implica în stabilirea unor relaţii economice între Botoşani şi localităţi din Armenia?

– Am făcut o astfel de propunere domnului primar. În urma acelei călătorii a primarilor din România, din 2011, şapte oraşe s-au înfrăţit şi eu am făcut acum o asemenea propunere care a fost primită cu dragoste şi interes. Primul pas fiind făcut, trebuie să muncim pentru realizarea celorlalţi.

– PS Datev Hagopian v-a însoţit în cadrul vizitei şi a propus ca Biserica „Sfânta Maria” şi Botoşaniul să devină loc de pelerinaj pentru armenii din întreaga lume. Veţi susţine acest proiect?

– Eu dau o foarte mare importanţă proiectului. Cred că este unul foarte interesant, pentru că Botoşaniul are o istorie interesantă pentru români şi pentru armenii din întreaga lume. În fiecare oraş unde am fost şi am vorbit, am recunoscut că românii sunt un popor tolerant, foarte deschis şi au putut să absoarbă toate aceste culturi şi să-şi îmbogăţească cultura proprie. Trebuie arătat acest lucru Europei şi întregii lumi. În ce priveşte legătura culturală între armeni şi români, patrimoniul cultural comun este un exemplu pentru toată lumea. Sunt alături de PS Datev Hagopian, pentru că trebuie arătată această istorie. La nivelul Agenţiilor de Turism din Armenia şi al armenilor din Europa şi din America sunt duse tratative de a introduce în traseele turistice şi obiectivele armeneşti din România. Tratativele sunt purtate şi cu presa armenească şi diaspora pentru realizarea unor documentare aici. Se poate face un traseu al acestei comunităţi, începând de aici şi coborând spre Transilvania, Bucureşti şi Dobrogea, locuri unde au fost comunităţi armeneşti.

– Datele istorice arată că armenii s-au stabilit în Botoşani în secolul XI, ce credeţi că i-a atras?

– Din motive istorice, timp de mai multe sute de ani armenii au fost forţaţi să plece în exod. O parte a armenilor a ajuns şi aici, prin Crimeea. Armenii sunt un popor care se ocupă cu negustoria şi, dacă s-au stabilit aici, înseamnă că au găsit un mediu propice pentru a dezvolta o asemenea îndeletnicire. Dacă aici nu găseau un popor primitor, nu ar fi rămas, să nu uităm de invitaţiile adresate de Alexandru cel Bun.

– Armenii sunt renumiţi pentru spiritul antreprenorial. Cum şi-au câştigat acest renume?

– Încă din lumea antică, armenii, ca şi evreii, grecii erau cunoscuţi pentru comerţ, cunoaşterea multor limbi. Când au ajuns în România, se ocupau de mii de ani cu aşa ceva. Aveau o tradiţie de comerţ. Făceau comerţ din India până în Singapore, din Nordul Rusiei până în Persia, nu trebuie să uităm de drumul mătăsii. Creaseră o reţea între oraşele mari, cu centre comerciale care corespondau chiar şi pe mare, iar România făcea parte din această hartă a comerţului. În afară de priceperea la negoţ, mai era un element important, încrederea, armenii nu te păcăleau niciodată.

– Liderii comunităţii armene din Botoşani vor să se scrie o istorie a armenilor şi a Botoşaniului. Cum apreciaţi acest demers?

– Am început să citesc cele scrise de ei, cărţile semnate de Viorica Popa şi Florin Egner. În pofida faptului că sunt ambasador şi am puţin timp liber, totuşi îmi fac zilnic timp pentru a citi aceste cărţi. Sunt lucrări de foarte mare importanţă. Nu mai sunt atât de mulţi armeni în Botoşani, iar, dacă nu se scriu aceste cărţi, istoria se va uita. Cărţile au misiunea de a transmite mai departe istoria.

– Cum încercaţi să ajutaţi comunitatea de armeni din Botoşani?

– Propunând înfrăţirea între Botoşani şi un oraş din Armenia, fiţi convins că vom începe proiecte culturale, sociale şi administrative care vor avea un aport în dezvoltarea între cele două ţări. Comunitatea armeană se va bucura de roadele acestor proiecte.

– Armenii sunt răspândiţi în întreaga lume. Au reuşit să îşi păstreze identitatea, cultura şi tradiţiile?

– Este o întrebare foarte dificilă. Este greu să fii departe de patria ta şi să-ţi aperi identitatea naţională, cultura, limba. Cunoaştem foarte multe comunităţi, nu armeneşti, care s-au pierdut în timp. Este posibil, după datele istorice pe care le avem, ca în toată Europa să existe 30-40 de milioane de armeni care s-au dizolvat în marea masă a oamenilor tocmai pentru că şi-au pierdut cultura, limba şi identitatea naţională. Mai sunt câţiva care au rămas lângă instituţiile de bază, Biserica şi asociaţiile comunitare. Acestea au rezistat sute de ani şi un exemplu de acest fel este comunitatea din Botoşani. Cred că pot spune liniştit că este printre puţinele comunităţi din lume unde o parte din armeni a reuşit să-şi păstreze identitatea naţională după atâtea sute de ani. Trebuie să fiţi de acord cu mine că păstrarea identităţii naţionale în aceste vremuri este un lucru foarte dificil.

– În Armenia românii sunt apreciaţi cum sunt apreciaţi şi armenii aici? Ce au în comun cele două popoare?

– Faptul că trăiesc împreună a dus la o asemănare. Chiar înainte de a veni în România, când intram în contact cu românii mi se părea că avem foarte multe lucruri în comun şi acelaşi fel de a gândi. Venind aici am văzut că românii sunt păstrători ai obiceiurilor culturale, tradiţiilor şi asta înseamnă că apreciază aceste valori ca şi armenii. Românii au, însă, o tradiţie a straielor pe care armenii au pierdut-o în mare parte pe timpul comunismului care a făcut mai multe daune ca în România.

– Dacă ar fi să faceţi un schimb de caracteristici între cele două popoare, care ar fi?

– Cred că au dat destule unul altuia, noi deja ne căsătorim unul cu altul. Amândouă popoare sunt loiale culturii şi credinţei şi fac tot posibilul pentru a dezvolta ţările. Nu vreau să fiu lipsit de modestie, dar armenii au la fel de mult talent ca şi românii şi încearcă cu aceste talente să îşi atingă ţelurile.

– Prin intermediul acelei înfrăţiri, ce proiecte intenţionaţi să derulaţi în Botoşani?

– Trebuie să aşteptăm puţin. Să facem primii paşi şi sunt convins că se vor face lucruri bune. Mai întâi trebuie să se cunoască oraşul cu care se va înfrăţi Botoşaniul, să îşi facă vizite reciproce, după aceea vom vedea de unde vom începe, turism, cultură şi este legat de mentalitatea fiecărui primar. Dacă vor să progreseze se vor întâmpla multe lucruri.

Interviu  de Marian ROTARIU

dupa Monitorul de Botosani

  •  
  •