Sergiu Selian

Erevan – capitala mondială a cărţii

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

   Desfăşurată între 20 şi 23 aprilie la Erevan, cea de-a şasea Întrunire panarmeană a scriitorilor a avut loc într-un context politic şi cultural aparte. Ea s-a încheiat practic în ziua comemorării genocidului armean, la 24 aprilie, cu pelerinajul grupului de scriitori participanţi, în frunte cu preşedintele Uniunii Scriitorilor din Armenia, Levon Ananian, la complexul memorial de la Ţiţernacaberd din Erevan. Iar în zilele lucrărilor întrunirii, a fost demarată campania electorală a partidelor politice din Armenia în vederea participării la alegerile parlamentare din 6 mai. Dar evenimentul cel mai important pe plan internaţional a fost inaugurarea acţiunilor legate de desemnarea Erevanului drept capitală mondială a cărţii.

În fiecare an, UNESCO alege o capitală mondială a cărţii, în care, în decurs de un an, au loc manifestări literare şi culturale cu participare locală şi internaţională – conferinţe, simpozioane, expoziţii, spectacole, lansări şi prezentări de cărţi etc – în scopul promovării cărţii ca mijloc de propăşire culturală. Iniţiativa, căreia i s-au alăturat Asociaţia internaţională a editorilor, Federaţia internaţională a asociaţiilor şi instituţiilor biblioteconomice şi Federaţia internaţională a librarilor, s-a concretizat prima dată în 2001, când Madridul a fost ales capitală mondială a cărţii. I-au succedat Alexandria, New Delhi, Antwerp, Montreal, Torino, Bogota, Amsterdam, Beirut, Ljubljana şi Buenos Aires. Anul acesta, onoarea i-a revenit Erevanului, care se aflase în competiţie cu Beijingul şi cu Londra şi a fost ales, probabil, pentru că armenii sărbătoresc 500 de ani de la tipărirea primei cărţi în limba armeană. Semnificaţia acestei opíuni poate fi speculată într-un chip şi mai captivant: Erevanul devine a 12-a capitală mondială a cărţii în al 12-lea an al secolului nostru şi este, totodată, a 12-a capitală istorică a Armeniei. Aşadar, de trei ori 12, ceea ce face un total de 36, adică numărul literelor alfabetului armean originar…

Ceremonia inaugurării noului an mondial al cărţii a avut loc în seara zilei de 22 aprilie, când, la poalele Bibliotecii de manuscrise Matenadaran, într-un spaţiu special amenajat în faţa statuii născocitorului alfabetului armean, Mesrop Maştoţ, primarul Buenos Airesului, Mauricio Macri, a înmânat ştafeta primarului Erevanului, Taron Margarian. Au mai rostit cuvântări personalităţi din conducerea UNESCO, precum şi guvernatorul Bangkokului, următoarea capitală mondială a cărţii, în 2013-2014. Au fost de faţă oficialităţi în frunte cu preşedintele şi cu prim-ministrul Armeniei, precum şi Catolicosul Gareghin II, iar printre invitaţi s-au aflat, printre alţii, Excelenţa Sa doamna Crina Prunariu, Ambasador al României în Armenia, Excelenţa Sa, domnul Hamlet Gasparian, Ambasadorul României în Armenia  Ministrul român al culturii în acel timp, domnul Kelemen Hunor, şi Excelenţa Sa domnul Traian Hristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în Republica Armenia. Solemnitatea a fost urmată de un spectacol de cântece şi dansuri din Argentina, din Armenia şi din Tailanda, de o proiecţie holografică a istoriei armene pe faţada Matenadaranului şi de o suită de dansuri proprii ţărilor ale căror capitale au fost până acum centre mondiale ale cărţii, interpretate cu vervă de un grup masiv de tineri pe bulevardul Maştoţ care ducela Matenadaran. Peacelaşi bulevard, a fost inaugurată o sculptură a renumitului artist plastic Davit Erevanţi, concepută ca o sinteză de litere din mai multe alfabete.

Odată obţinut titlul, Erevanul va fi gazda unor manifestări culturale, dar şi iniţiatoarea unor expoziţii şi târguri de carte organizate în alte oraşe ale lumii, între care este programată o expoziţie de carte armeană, anul viitor,la Muzeul  de artă din Bucureşti. De altfel, cu o zi înaintea festivităţii, calendarul anual debutase cu o expoziţie internaţională de carte armeană în complexul cultural Cafesjian din centrul Erevanului, la care, printre editori din alte ţări, a fost prezentă editura „Ararat“ a Uniunii Armenilor din România, cu o selecţie consistentă de titluri din producţia sa.

foto Madeleine Karacaşian

foto Madeleine Karacaşian

            În acelaşi context sărbătoresc şi în acelaşi centru Cafesjian, în după-amiaza zilei înmânării titlului de capitală mondială a cărţii, a fost organizată lansarea traducerii în limba armeană a volumului Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, editat de Uniunea Scriitorilor din Armenia şi publicat, printr-o fericită coincidenţă, chiar în zilele acelea. Au fost prezente la manifestarea lansării cele patru personalităţi oficiale menţionate mai sus şi au luat cuvântul preşedintele Uniunii Scriitorilor din Armenia, Levon Ananyan, scriitorul Davit Muradian, fost ministru-adj al Culturii din Armenia, ministrul român al culturii, autorul cărţii şi traducătorul ei. Au fost prezenţi şi prof. Agop Arakelian, preşedinte al Asociaţiei de prietenie Armenia-România şi prof. Zadig Mouradian, astrofizician francez de originar din România. În ajunul lansării, apăruseră cu promptitudine recenzii ale cărţii în săptămânalul Uniunii Scriitorilor, „Gracan tert“, şi în cotidianul „Azg“, semnate de redactorul de carte, Varlen Alexanian.

De altfel, revenind la lucrările Întâlnirii panarmene a scriitorilor, Varujan Vosganian şi Sergiu Selian au participat şi la această manifestare paralelă, la care au mai fost prezenţi, în cadrul delegaţiei din România, Madeleine Karacaşian, Vartan Arachelian şi Zareh Nazarian. Toţi aceştia au fost de faţă la prezentarea traducerii armeneşti a volumului Cartea şoaptelor, făcută, după lansarea la Centrul Cafesjian, sub auspiciile preşedintelui Levon Ananian în cadrul întâlnirii scriitorilor armeni, la care ediţia în limba armeană s-a bucurat de interesul scriitorilor din diasporă. Consfătuirea, întrunind peste 60 de scriitori din 20 de ţări, inclusiv Arţakh (în frunte cu preşedintele Uniunii Scriitorilor, Vardan Hacobian) şi Abhazia, a prilejuit, prin acţiunile din cadrul programului, atât o mai bună cunoaştere a participanţilor între ei, cât şi un fertil contact al acestora cu lumea literară din Armenia, întrucât au luat parte şi scriitori localnici. Întrunirea a debutat cu o şedinţă inaugurală prezidată de Ministrul armean al diasporei, Hranuş Hacobian, care a prezentat noi apariţii editoriale de interes comun din Armenia şi din diasporă, şi a constat apoi din discuţii informative, prelegeri privind cărţile editate în diasporă, prezentări de noi cărţi, cum ar fi o antologie de tineri poeţi armeni şi o antologie de poezii închinate limbii armene. În cadrul întrunirii, au fost înmânate carnete de membri ai Uniunii Scriitorilor din Armenia unor scriitori nou-primiţi în breaslă, între care Varujan Vosganian, Madeleine Karacaşian şi Sergiu Selian. Lui Varujan Vosganian i-a fost conferită, de asemenea, Medalia de Aur a Ministerului Culturii. Organizată cu scrupulozitate şi cu ospitalitatea specific armenească, cea de-a şasea Întrunire panarmeană a scriitorilor a reuşit să fie încă o ocazie de apropiere şi de cooperare pe plan cultural între diasporă şi patria-mamă, spre folosul amândurora.

 

S. S.

  •  
  •