Andreea Barbu

EREVAN / Abovyan, scriitorul şi strada

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

parisian-cafe     220px-Abovianportrait

Interesul stârnit de străzile exclusiviste cu magazine de lux, cafenele cu ambianţă plăcută, hoteluri ultramoderne şi terase spaţioase este astăzi major. Opulenţa, anumite branduri, extravaganţa, strălucirea şi rafinamentul cuceresc instantaneu vizitatorul, invitându-l să pătrundă într-o lume aparte.

Având o infrastructură de invidiat, artere comerciale precum Kesington din Londra sau Champs-Élysées din Paris seduc, incită sau se impun definitiv, fiind prizate de turişti. Revitalizată după 2002, strada Abovyan, una dintre cele mai vechi din Erevan, încântă, având toate ingredientele unui spaţiu faimos. Muzeele, clădirile rezidenţiale cu nuanţe şi accente inovative, magazinele de elită, institutele şi restaurantele situate pe această stradă atrag atenţia, schimbând destinul oraşului. O zona fără stridente, la capătul căreia se află statuia scriitorului Khachiadur Abovyan, proiectată de Gevork Tamanyan şi sculptată de Suren Stepanyan în 1950.

Prea puţin tradus, Abovyan este în prezent cunoscut mai ales datorită romanului istoric “ Rănile Armeniei:Lamentaţia unui timthumbpatriot”, scris în 1841 şi publicat mult mai târziu în 1858, după dispariţia sa misterioasă. O întâmplare din satul natal, Kanaker (astăzi cartier al Erevanului ),din perioada războiului ruso-persan (1826-1828 ) constituie nucleul volumului ce atestă naţionalismul autorului. Volumul a apărut și la București, anul trecut, la Editura Ararat în traducerea lui Sergiu Selian.

Sursă de energie pentru cei din epoca sa, cuvintele lui Abovyan nu trec nici astăzi neobservate : “ Tot ce vreau este să-mi dedic viaţa ţării mele dragi, să o servesc atât timp cât respir “.

Locul privilegiat din Erevan care poartă numele scriitorului este acum un melanj între tradiţie şi modernitate, pentru că o serie de clădiri au fost reabilitate. Schimbarea la faţă a acestei străzi, tonurile elegante, stilul sofisticat al magazinelor, hotelurilor şi cafenelelor au şi o dimensiune turistică. În iulie 2007, la numărul 19, a fost inaugurată prima ciocolaterie din Erevan numită Gourme Dourme, având produse hand-made.

Pe această arteră comercială sunt situate câteva muzee notabile care desfăşoară şi o intensă activitate educativă. La numărul douăzeci se află Muzeul de Geologie. Diferite materiale de construcţie precum tuful, bazaltul, granitul pot fi admirate alături de roci, insecte şi plante fosilizate.

abovyan-street-yerevan-armenia+1152_13261909026-tpfil02aw-9947

În apropiere, la numărul 13, există Galeria de Artă a Copiilor, înfiinţată în 1970 şi trasformată după 1980 în muzeu, primul pe atunci de acest fel din lume. Având expoziţii permanente dar şi temporare, individuale sau tematice, muzeul reuneşte peste două sute de mii de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi ceramică ale micilor artişti din o sută douăzeci de ţări. Spaţiile de expunere sunt generoase, ceea ce confirmă faptul că industriile creative au un cuvânt de spus în dezbaterea publică.

Prilej de mândrie naţională este şi Centrul de Artă Populară situat la numărul şaizeci şi patru al străzii Abovyan, devenit cu trecerea timpului muzeu. Covoarele, veşmintele, broderiile, obiectele din lemn şi argint expuse atestă travaliul dar şi arta meşterilor populari. Având la bază colecţia modestă aparţinând unui pictor entuziast din perioada sovietică, muzeul oferă la ora actuală siguranţa conservării, pe termen lung, a pieselor, valorificând patrimoniul naţional.

Dintre monumentele aflate pe strada Abovyan se remarcă “ Fata din Van “, realizată în 1975 de Hripsime Simonyan şi “ Vânzătorul de flori “ sau “  Karabala “  sculpat în 1991 de Levon Tokmajyan.

Nu este lipsit de interes nici faptul că pe această stradă cu blazon există acum două biserici alăturate, capela medievală Katoghike şi biserica apostolică Sfânta Ana construită în perioada 2011-2014 şi sfinţită în 2015 de către Catolicosul Karekin al Doilea. Unele dintre cele mai vechi şi frumoase hacicaruri pot fi şi acum admirate la capelă.

DSC3590-640x425

Sala de concerte Arno Babajanyan având numai trei sute de locuri, Teatrul K. Stanislavski, hotelul Royal Tulip Yerevan şi cinematograful Moscova, propus spre demolare în 2010 pentru reconstrucţia unei biserici distruse în anii treizeci ai secolului al douăzecilea, sunt alte puncte de atracţie unde pot fi descoperite spectacole dar şi artişti talentaţi. Nu rataţi această aventură urbană pentru a va bucura de evenimente spectaculoase.

Andreea  BARBU

  •  
  •