Vartan Martaian

Eduard Nalbandian: „Armenia nu a pus niciodata sub semnul intrebarii realitatea genocidului armean“

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Nalbandian-20090121Intr-o conferintei de presa comuna cu omologul sau belarus, Serghei Martinov, aflat in vizita oficiala la Erevan pe 30-31 octombrie, ministrul de externe armean, Eduard Nalbandian, a raspuns intrebarilor jurnalistilor cu privire la relatiile armeano-turce.

Nalbandian a subliniat ca Protocoalele au fost semnate fara conditii prealabile, fapt sustinut nu numai de Erevan. „Faptul ca Protocoalele nu sint si nu pot fi legate de reglementarea conflictului din Karabagh a fost declarat de Statele Unite, Rusia si Uniunea Europeana“, a spus ministrul. Potrivit lui, si copresedintii Grupului de la Minsk al OSCE au insistat asupra lipsei unei asemenea legaturi. „Aceeasi pozitie o are si intreaga comunitate internationala“, a spus Nalbandian.

Pe de alta parte, ministrul de externe armean sustine ca opinia potrivit careia Protocoalele armeano-turce au fost semnate ca urmare a presiunii reprezentantilor marilor puteri prezente la ceremonia de la Zürich este doar o neintelegere. „Marile tari ale lumii sprijina stabilirea relatiilor dintre Armenia si Turcia, iar documentele semnate de Erevan si Ankara sint rezultatul intelegerilor incheiate“, a declarat Eduard Nalbandian. El adaugat ca perceptia potrivit careia Armenia ar putea recurge la anumiti pasi sub presiunea altor tari este de domeniul trecutului. „Armenia insasi ia deciziile si masurile“.

Trecind la chestiunea recunoasterii internationale a genocidului, Eduard Nalbandian a declarat: „Armenia nu a pus niciodata sub semnul intrebarii realitatea genocidului armean. Exista acum in lume un urias aflux de materiale si publicatii despre genocidul armean. In acest aflux exista publicatii in care nu este mentionata sintagma genocidul armean, dar acest lucru s-a intimplat si in trecut“. Ministrul nu este de acord cu afirmatiile potrivit carora aceste omisiuni dovedesc o tendinta generala de oprire a procesului recunoasterii internationale a genocidului armean.

Comentind despre prezentarea noii rezolutii a recunoasterii genocidului in Senatul Statelor Unite, Nalbandian a subliniat faptul ca autoritatile de la Erevan au salutat intotdeauna recunoasterea internationala a genocidului. „Douazeci de tari ale lumii au recunoscut acest fapt istoric, ce priveste nu numai poporul armean, ci intreaga omenire. Recunoasterea genocidului armean poate preveni pe viitor asemenea crime impotriva umanitatii“.

Administratia fostului presedinte, Robert Kocearian, saluta prompt orice initiativa pe calea obtinerii recunoasterii internationale a genocidului. In lumina ultimelor negocieri cu Ankara, Erevanul se vede nevoit sa adopte o atitudine si un limbaj mai diplomatic (unii vor spune „evaziv“). In ciuda acuzelor venite din partea opozitiei si din Diaspora, chestiunea genocidului nu iese de pe agenda diplomatiei armene. De vreme ce toate rezolutiile de recunoastere a genocidului in parlamentele diferitelor tari ale lumii au fost adoptate in urma eforturilor comunitatilor armene locale si ale sustinatorilor acestora, e de presupus ca temperarea limbajului autoritatilor de la Erevan nu va afecta procesele in curs in Statele Unite sau din alte tari. Erevanul a insistat asupra caracterului genocidar indiscutabil al exterminarii armenilor din Imperiul Otoman si pe necesitatea recunoasterii internationale a crimei. Limbajul actual al oficialilor armeni poate fi privit, mai degraba, ca o atitudine tactica pina la ratificarea de catre Turcia a Protocoalelor semnate la Zürich.

  •  
  •