Mihai Stepan Cazazian

CALENDAR / Pe 15 octombrie 1783 s-a născut doctorul IOAN SERAFIM

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Cel care a intrat în istoria medicinii românești ca fiind primul doctor bucureștean s-a născut în capitală la 15 octombrie 1783 într-o familie armenească. Își desăvârșește studiile la Paris, unde devine doctor în medicină în 1815 cu teza : “Dissertation sur les fievres bilieses en generale”. Președintele comisiei la care doctorul Serafim și-a susținut teza era renumitul anatomist J. B. Thalier, șeful spitatului St. Antoine din Paris. În biografia sa, atașată tezei, Dr. Serafim scrie că s-a născut la București, în Valahia, că este membru al Societății de Instrucție Medicală a Facultății de Medicină din Paris. Mărturisește că “de la cea dintâi dezvoltare a facultăților mele intelectuale m-am decis către meșteșugul vindecării”. La șase ani a rămas orfan, iar de educația sa s-a ocupat Bedros Serafim, fratele său. Acesta a fost Dragoman al Înaltei Porți la Ambasada Franței, iar mai târziu translator al împăratului Napoleon. Ulterior, stabiliți la București, cei doi frați Serafim vor pune bazele unei afaceri proprii cumpărând Hanul Câmpineanu, viitorul Han Villacrosse.

Reîntors în țară Dr. Ioan Serafim se dedică luptei împotriva febrei bilioase (malaria). Aplică aici pentru prima oară în tratamentul său, cu succes “Scoarța Peruviană”, adică Chinina. Călătorește mult, devine medicul personal al lui Mehmed Selim (Pașa de Silistra). Anul 1825 îl găsește la București ca medic curant al lui Grigore Ghica Vodă. În anul următor trece în slujba statului cu suma de 150 taleri (un salariu imens pentru acea vreme). În 1828 izbucnește ciuma, iar Dr. Serafim numit “Capul Comisiunii Preacurmării ciumei” se implică și învinge molima. Urmează o altă epidemie, de holeră, eradicată de asemenea cu succes. Este decorat de Țarul Rusiei și numit în funcție la Spitalul Colțea din București, unde va aplica peste tot igienă strictă “scandalizându-și colegii”.

Despre finalul vieții sale nu avem alte date decât un raport al Ambasadorului austriac Hiller către cancelarul Metternich: “1834, martie 29, au răposat doctorul Serafim Johann armean de lege, fiind dintre armeni, răpus de boala Coracaboală”. – Angină pectorală.

EDUARD ANTONIAN

 

  •  
  •